Anul provocărilor se poate dovedi profitabil pentru piața financiar-bancară

Sistemul financiar-bancar din țara noastră încheie 2024 într-o situație la fel de bună precum cea de la începutul anului. Băncile continuă consolidarea, își mențin profiturile la un nivel ridicat, activele cresc, creditele neperformante (NPL) rămân jos, la circa 2,5%. Din păcate, evoluția de anul viitor depinde de mai mulți factori externi sistemului financiar-bancar, dar dacă acestea nu se vor materializa, sunt șanse mari ca evoluția din 2025 să fie pozitivă, similară celei din anul care se termină.

Am trecut cu dificultate prin alegeri electorale ce au zdruncinat sistemul politic din temelii și au amenințat puternic economia. „Rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate”, explică Daniel Dăianu, membru CA al BNR, în raportul de convergență România – Zona Euro, pe care l-a și coordonat. Ce arată academicianul Dăianu este că și la noi partidele mainstream au fost penalizate, partidele „suveraniste” au luat peste 30% dintre locurile viitorului Parlament, iar la alegerile prezidențiale a ajuns în turul doi tot un „suveranist”. Piețele au reacționat imediat, dobânzile de împrumut pentru România au crescut, investitorii priveau cu îngrijorare, indicii bursei de valori au luat-o în jos, iar leul se deprecia față de euro. Dar Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor pentru președinte, după ce a fost sesizată de documente descretizate ale CSAT, iar piețele s-au calmat. Vom avea un președinte nou abia peste trei sau patru luni, dar cum situația din Parlament și Guvern este stabilă, economia merge înainte. 

Dezechilibrul macroeconomic este o mare problemă a României. Deficitul bugetar este posibil să depășească în acest an 8% din PIB (ultima rectificare bugetară plasează deficitul cash la 7,9% din PIB, mult peste cifra inițială din proiectul de buget, de 5% din PIB). În pofida progreselor economice din ultimele două decenii (de exemplu venitul/locuitor ajuns la cca. 80% din media UE la paritatea puterii de cumpărare), probleme mari persistă; proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adaugă cel din balanța contului curent, mai arată Daniel Dăianu în raport. Iar deficitul bugetar și cel de cont curent trag în jos economia, care anul acesta va crește doar circa 1,5%. Guvernul are șapte ani la dispoziție, conform negocierilor cu Comisia Europeană, pentru a reduce deficitul bugetar la sub 3% și va trebui să găsească soluții pentru a menține creșterea economică la un nivel cât mai ridicat pentru a recupera decalajele față de statele dezvoltate ale UE. „Trebuie să avem în vedere că PNRR se termină în 2026, ceea ce înseamnă resurse bugetare mai puține, iar CE dorește ca bugetul UE să aloce mai mulți bani pentru apărare și inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune”, mai arată Daniel Dăianu, explicând că România trebuie să fie o economie care investește mai mult din resurse interne, publice și private.

Oportunități și vulnerabilități 

Sectorul bancar românesc are un nivel adecvat de capitalizare și de lichiditate, iar principalii indicatori de risc monitorizați de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) se mențin în zona de risc scăzut, arată raportul BNR. Acest lucru indică o capacitate bună de finanțare a economiei în condițiile menținerii unui nivel de prudență adecvat poziției curente în cadrul ciclului financiar. Din păcate, nivelul intermedierii financiare în economie este cel mai redus din UE. În prezent, nivelul de intermediere financiară în România, măsurat ca raport între credit și produsul intern brut, se situează la aproximativ o treime din valoarea medie înregistrată în statele membre ale UE (40% comparativ cu 107% în iunie 2024) și la 12 puncte procentuale față de următoarea țară, care este Letonia, cu 52%.

Necesitatea investițiilor din resurse interne ne arată că ar trebui să crească și intermedierea financiară. Datele BNR arată că doar o companie din cinci are un credit bancar, iar la nivelul populației sunt 2,5 milioane persoane care au o formă de împrumut, inclusiv cei cu card de credit sau overdraft. Puțin față de potențial, mai ales în condițiile în care autoritățile statului forțează digitalizarea in companii prin introducerea facturilor electronice sau prin plata pe card a pensiilor și ajutoarelor de la stat. 

Creditul de consum (sau de nevoie personale) a înregistrat o dinamică accelerată începând cu trimestrul doi al anului 2024 (+8,7% în iulie 2024, rată anuală), atât instituțiile de credit, cât și IFN, intensificând activitatea de creditare de acest tip (la 8,6% și, respectiv, la 9,4 în iulie 2024), arată BNR. De altfel, creditul de consum reprezintă principalul factor de creștere al creditului acordat populației, împrumuturile pentru achiziția unei locuințe înregistrând o evoluție mult mai modestă. În prezent, creditul de consum reprezintă aproximativ două treimi din creditul nou acordat populației. 

Printre motivele pentru creșterea creditului de consum se află îmbunătățirea condițiilor de creditare și creșterea venitului real al populației. La fel ca lansarea produselor BNPL (Buy Now Pay Later), utilizată pe scară largă în mediul online. Condițiile din piață rămân la fel și anul viitor, când se așteaptă o nouă relaxare a dobânzilor bancare spre partea a doua a anului, ceea ce ar însemna că va crește atât creditarea populației, cât și cea a companiilor. Inflația urcat, în noiembrie, din nou peste cinci procente (5,1%), în linie cu estimările BNR, ceea ce înseamnă că și dobânda de referință va rămâne la 6,5% cel puțin până în trimestrul al doilea al anului 2025.