Aproape un sfert dintre vârstnicii din România sunt expuși riscului de sărăcie

Aproape un sfert dintre românii cu vârsta de peste 65 de ani sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, România situându-se peste media Uniunii Europene la acest indicator, arată cifrele Eurostat din 2025, analizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert.

‘Aproape unul din patru români cu vârsta de peste 65 de ani se află în risc de sărăcie și de excluziune socială. Cu un procent de 24,8%, România se situează peste media UE, de 18,3%, și se află în partea superioară a clasamentului european, alături de mai multe state din Europa de Sud și de Est’, se arată în analiza realizată de Monitorul Social.

Cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul vârstnicilor se înregistrează în Lituania (38,5%), Croația (37,9%) și Letonia (34,8%), iar la polul opus se află Cehia (8,1%) și Danemarca (8,4%).

Situația este și mai dificilă pentru categoria de vârstă 55-64 de ani. În România, 27% dintre persoanele din această grupă sunt expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, ceea ce plasează țara pe locul al patrulea în Uniunea Europeană, după Lituania (33,4%), Letonia (28,5%) și Grecia (27,5%), relevă analiza.

Datele Eurostat indică și o participare redusă pe piața muncii a persoanelor vârstnice din România.

‘În 2025, doar 57% dintre românii cu vârsta de peste 55 de ani erau ocupați, unul dintre cele mai scăzute procente din UE, în ciuda unei creșteri de șase puncte procentuale față de perioada 2023-2025’, se mai precizează în document.

În clasamentul european, România este depășită doar de Luxemburg (49,5%) și Croația (54,9%). La celălalt capăt al clasamentului se află Suedia (78,3%), Estonia (77%) și Olanda (75,8%).

Pensionarea duce la ieșirea aproape completă de pe piața muncii, susțin autorii cercetării.

‘La nivel european, rata de ocupare scade după vârsta de 60 de ani, iar mulți angajați aleg să se retragă din activitate înainte sau imediat după atingerea vârstei legale de pensionare. În România, fenomenul este și mai pronunțat’, se mai precizează în comunicat.

Potrivit datelor Eurostat pentru 2023, doar 0,8% dintre românii care au atins vârsta de pensionare au ales să continue să lucreze fără schimbări majore ale condițiilor de muncă.

‘Este cel mai mic procent din Uniunea Europeană. România este urmată de Croația (1,2%), Grecia (1,7%) și Spania (1,9%). În schimb, cele mai ridicate rate ale continuării activității profesionale după pensionare sunt înregistrate în Estonia (45,4%), Letonia (40,7%) și Lituania (32,9%)’, notează sursa citată.

Menținerea în activitate a lucrătorilor vârstnici reprezintă o soluție pentru reducerea riscului de sărăcie, relevă analiza.

‘Promovarea oportunităților de angajare pentru persoanele de peste 55 de ani este esențială pentru reducerea riscului de sărăcie atât la momentul pensionării, cât și după retragerea din activitate. Acest obiectiv poate fi susținut prin politici care descurajează pensionarea timpurie și încurajează prelungirea vieții profesionale’, se mai arată în document.

În același timp, politicile de ocupare trebuie să continue să sprijine angajarea și menținerea în activitate a lucrătorilor aflați la mijlocul și spre finalul carierei. În acest context, rămân prioritare promovarea învățării pe tot parcursul vieții și îmbunătățirea calității locurilor de muncă destinate persoanelor vârstnice, notează autorii cercetării.