Asia își reînnoiește angajamentul față de energia nucleară pentru a face față crizei energetice

Creșterea prețurilor carburanților în urma războaielor din Iran și Ucraina, coroborată cu angajamentele de decarbonizare, a reînnoit interesul țărilor asiatice față de energia nucleară: în timp ce China, Japonia și India își consolidează capacitățile, Vietnam, Bangladesh și Filipine, printre altele, încearcă să pună în funcțiune primele lor centrale nucleare, arată o analiză EFE.

După 14 ani de inactivitate, centrala nucleară japoneză de la Kashiwazaki-Kariwa, cea mai mare din lume ca și capacitate, a reluat furnizarea de energie electrică în luna aprilie; autoritățile de la New Delhi și Beijing au planuri de a crește producția de energie nucleară; iar țările din Asia de Sud-Est, care nu au centrale nucleare, își propun să conecteze primul reactor la rețeaua electrică în următorul deceniu.

În contextul în care este puternic dependent de importurile din Golful Persic, continentul asiatic a fost afectat în mod special de conflictul dintre Statele Unite și Iran și de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct important pentru comerțul mondial cu energie.

Japonia, care în urma accidentului de la centrala Fukushima, din martie 2011, a intrat într-o perioadă de oprire a centralelor nucleare, își schimbă acum abordarea, luând în considerare reactivarea și reconstrucția mai multor reactoare. În ultimele luni, autoritățile de la Tokyo au declarat că este ‘necesară’ construcția a cel puțin două până la cinci reactoare până în 2040 și a 11 până la 14 unități până în 2050, argumentând că viitoarea cerere de energie electrică ar putea crește ‘mai mult decât se preconiza’.

În prezent, Japonia are 15 reactoare operaționale, inclusiv unul la Kashiwazaki-Kariwa, dintr-o flotă funcțională de 33 de unități. Celelalte 18 unități sunt suspendate în așteptarea aprobării pentru repornire.

Țara vecină Coreea de Sud, are în prezent 26 de reactoare operaționale. Alte patru sunt în construcție.

La rândul său, China, are 120 de reactoare operaționale, în construcție sau aprobate, cu o capacitate totală de 135.000 de megawați (MW), cea mai mare capacitate din lume. Din 2022, gigantul asiatic a aprobat 49 de reactoare, o dezvoltare rapidă pe care Beijingul o încadrează în obiectivele sale de securitate energetică, autosuficiență tehnologică și reducere a emisiilor, deoarece își propune să atingă vârful emisiilor de carbon înainte de 2030 și neutralitatea carbonului până în 2060.

Între timp, Taiwanul a abandonat energia nucleară în mai 2025, odată cu închiderea ultimului dintre cele șase reactoare ale sale. Cu toate acestea, acum oficialii de la Taipei iau în considerare reactivarea a două centrale nucleare – ambele cu câte două reactoare – ca răspuns la cererea tot mai mare de energie electrică din partea industriei tehnologice și la dependența sa excesivă de combustibilii importați, ceea ce exacerbează vulnerabilitatea insulei la o potențială blocadă chineză.

India, lider la capitolul energie nucleară în Asia de Sud, cu 24 de reactoare active și o capacitate instalată de 8.780 MW, intenționează să își mărească puterea la 22.000 MW până în 2031 și să ajungă la 100.000 MW până în 2047. De asemenea, autoritățile de la New Delhi a început să promoveze reactoare modulare mici și o participare mai mare a sectorului privat.

La rândul său, Pakistanul operează șase reactoare nucleare, dezvoltate cu finanțare chineză, însumând 3.530 MW, și construiește un nou reactor de 1.200 MW, programat să intre în funcțiune în jurul anului 2030, menținându-și în același timp obiectivul de a atinge 40.000 MW până în 2050.

În Asia de Sud-Est, Bangladesh este pe cale să intre în grupul țărilor care produc energie nucleară cu Rooppur, prima sa centrală nucleară, construită cu sprijin rusesc, care va avea două reactoare și o capacitate totală de 2.400 MW. De asemenea, Vietnamul va demara și el producția de energie nucleară cu sprijinul Rusiei, după ce a semnat în martie un acord cu Moscova pentru construirea centralei nucleare Ninh Thuan 1, care se așteaptă să devină operațională în următorul deceniu, cu două reactoare și o capacitate de 2.400 MW.

De la Singapore-ul modern până la Laos-ul sărac, Asia de Sud-Est dorește să înceteze să mai fie singura subregiune a continentului asiatic fără energie nucleară. Thailanda, Indonezia și Malaysia și-au exprimat interesul pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici în următorul deceniu. La rândul său, Filipine ia în considerare reabilitarea centralei nucleare de la Bataan, construită în anii 1980 și abandonată în urma scandalurilor de corupție de dinaintea inaugurării sale.