Asigurările private de sănătate din România cresc bine, dar rămân firave

Sistemul național de sănătate se bazează în continuare pe sectorul public, alimentat de fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), unde se duc banii celor care achită lunar contribuția obligatorie de sănătate. Dar problemele prin care trece sectorul public convinge tot mai mulți români să caute soluții pentru problemele de sănătate în sectorul privat, care se dezvoltă din ce în ce mai mult. 

Compania MediHelp a anunțat recent că polițele de asigurare de sănătate sunt acum valabile pentru toți cetățenii români din majoritatea țărilor europene, indiferent dacă au rezidența sau nu în România, iar asigurarea are acoperire internațională. Aceasta include asistența medicală de urgență, spitalizarea, serviciile medicale de ambulatoriu și oferă libertatea de a alege unitatea medicală de tratament. O asemenea decizie arată clar că MediHelp vizează diaspora românească. Dar extinderea mai certifică ceva: preocuparea în creștere românilor pentru asigurările de sănătate private, care să le permită mai ușor accesul la servicii medicale de calitate. 

Asigurările de sănătate sunt Cenușăreasa asigurărilor din România, cu cea mai mică valoare a primelor brute subscrise. Ultimele date disponibile la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cele pentru primul semestru din 2023, arată că asigurările de sănătate au cumulat, în primele șase luni, prime brute subscrise în valoare de 477 milioane lei, în creștere cu 27% față de primul semestru din 2022, când s-au situat la 376 milioane lei. Valoarea totală a asigurărilor încheiate în primul semestru al anului s-a ridicat la 9,1 miliarde lei, cu 4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2022. Majoritatea banilor au mers către asigurările generale (transport, locuințe, afaceri etc.), care dețin o pondere de 83% din total, iar majoritatea vin din RCA și CASCO. 

„În semestrul I 2023, se menține dependența ridicată a pieței locale de asigurările auto, clasa A3 (Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare) și clasa A10 (Asigurări de răspundere civilă auto, inclusiv răspunderea transportatorului) reprezentând aproximativ 76% din totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale și 63% din totalul primelor brute subscrise de societățile de asigurare în semestrul I 2023”, se arată în raportul ASF. Asigurările de viață, din care fac parte și cele de sănătate, au avut o valoare de 1,151 miliarde lei, cu 2% mai mult decât în 2022. 

Românii și preocuparea pentru sănătate

Numărul contractelor în vigoare la sfârșitul lunii iunie 2023 pentru asigurările de sănătate se ridica la 222.000, în creștere cu circa 11% față de numărul contractelor în vigoare din iunie 2022. Numărul contractelor încheiate în primele șase luni ale 2023 a fost de circa 141.000, cu 3% mai multe decât în aceeași perioadă din 2022. În ultimii ani, valoarea primelor brute subscrise a crescut constant, de la 205 milioane lei în 2019 și 263 milioane lei în 2020. În schimb, numărul contractelor încheiate a scăzut până anul trecut, de la circa 400.000 în primul semestru din 2019 până la sub 200.000 anul trecut. Acum au revenit pe creștere și numărul de contracte, o situație care arată că asigurările de sănătate se transformă într-o alternativă reală la sistemul public, care este prea aglomerat și cu probleme de finanțare pentru a oferi servicii de calitate nu doar în ce privește actul medical. De altfel, și sumele achitate de societățile de asigurare au achitat indemnizații brute în valoare de 227 milioane lei în primul semestru al anului, în urcare cu 37% față de aceeași perioadă din 2022, când s-au ridicat la 166 milioane lei. Piața asigurărilor de sănătate este dominată de cinci companii, care cumulează aproape 90% din total. Signal Iduna Asigurare-Reasigurare are o cotă de piață, la nivelul lunii iunie 2023, de 18,8%, Allianz-Țiriac de 21,1%, Groupama Asigurări de 20,2%, NN Asigurări de Viață de 9,74% și Omniasig VIG de 9,7%. 

Costuri asumate pentru servicii de calitate

Barometrul UNSAR – IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România, realizat la cererea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare-Reasigurare din România (UNSAR), arată că „patru din zece români ar accesa servicii medicale într-un spital de stat în baza unei asigurări voluntare de sănătate”.  Principalele motive enumerate de cei care doresc o asigurare privată sau voluntară de sănătate sunt obținerea unei a doua opinii medicale (43%), posibilitatea de a alege personalul medical (13%) și accesul la condiții superioare de spitalizare (11%). 

Discuțiile apar în condițiile în care 80% dintre cheltuielile pentru sănătate la nivel național sunt acoperite din surse publice, în timp ce în alte state din Europa Centrală și de Est sursele private au o contribuție mult mai mare de 20%. Și există intenția de a majora componenta de coplată pentru mai multe servicii medicale acoperite de asigurarea socială de sănătate, care ar putea veni și dintr-o asigurare privată de sănătate. „O astfel de soluție ar putea degreva financiar sectorul public de sănătate, oferind, de asemenea, un sprijin important pentru pacienți și familiile lor, în eventualitatea unor situații dificile și de multe ori costisitoare, precum îmbolnăvirile sau accidentele”, a declarat Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR. 

Respondenții barometrului realizat de IRES, persoane între 18 și 50 de ani, au arătat că ar fi dispuși să plătească o asigurare voluntară de sănătate, pe lângă cea de stat, pentru intervenții chirurgicale (81%), servicii de recuperare medicală (77%), analize de laborator (73%) și spitalizare (69%). Au fost menționate și serviciile stomatologice, cele de urgență, cele de pediatrie și ambulatoriu de specialitate.