Atacurile cibernetice și dezinformarea, principalii factori care pot accelera crize în mediul de business în 2026

Atacurile cibernetice și dezinformarea reprezintă principalul risc digital cu potențial de a genera crize pentru companii, fiind indicate de aproape 70% dintre participanții la un sondaj realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE), potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

‘Amenințările digitale precum atacurile cibernetice, dezinformarea, deepfake-urile și riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale devin principalii factori care pot accelera crizele în mediul de business. Cel mai recent sondaj realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE), singura rețea din Europa care reunește experți specializați în situații de criză din 20 de țări, inclusiv România, arată că, dintre toate amenințările digitale, atacurile cibernetice rămân riscul actual cu cel mai mare potențial de criză pentru companii, fiind indicate de aproape 70% dintre respondenți’, se menționează în document.

În paralel, dezinformarea este menționată de peste 40% dintre experți printre riscurile care au crescut masiv în relevanță în ultimele 12 luni.

Totodată, inteligența artificială, deepfake-urile, atacurile hibride și pierderea abruptă a încrederii publicului apar printre principalele provocări digitale anticipate pentru perioada următoare.

Într-un ecosistem digital în care informațiile circulă rapid, iar conținutul fals devine tot mai greu de diferențiat de cel real, companiile sunt expuse unor scenarii în care un incident poate escalada înainte ca organizația să aibă timp să verifice toate datele și să reacționeze, precizează sursa citată.

‘Amenințările digitale nu mai sunt doar probleme tehnice sau incidente izolate. Ele pot deveni foarte repede crize complexe pentru companii, mai ales atunci când sunt combinate cu dezinformare, atacuri coordonate sau conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Un deepfake, o înregistrare audio falsificată sau o tentativă de fraudă digitală pot crea presiune imediată asupra unei organizații. De aceea, companiile au nevoie nu doar de protecție tehnică, ci și de proceduri clare, monitorizare, scenarii de răspuns și echipe pregătite să acționeze rapid’, a declarat Ana Maria Gardiner, expert în comunicare de criză și reprezentantul CCNE în România, citat în comunicat.

Conform CCNE, deepfake-urile sunt deja folosite în unele țări europene în tentative de șantaj împotriva companiilor și organizațiilor. Experții se așteaptă ca aceste forme de manipulare generate sau amplificate de AI să aibă un impact tot mai mare asupra modului în care companiile gestionează situațiile de criză în următorii ani.

‘O parte importantă a riscului vine din modul în care crizele se propagă în spațiul digital. Facebook, Instagram și X sunt platformele sociale menționate direct de experții CCNE ca surse principale ale crizelor generate în ultimele 12 luni. Acest lucru arată că amenințările digitale nu se limitează la atacuri asupra infrastructurii IT, ci includ situații în care informații false, acuzații sau reacții coordonate ajung instantaneu în atenția publică’, se mai precizează în comunicat.

Sondajul mai arată că viteza de reacție devine un element critic, determinând deja schimbări în strategiile de business continuity ale companiilor.

‘Sub impactul AI, al geopoliticii și al rapidității din social media, companiile nu mai pot trata amenințările digitale ca pe riscuri izolate, ci trebuie să le integreze în scenarii ample care includ operațiunile, comunicarea și relația cu stakeholderii’, notează sursa citată.

În plus, riscurile digitale nu evoluează separat de celelalte presiuni, susțin autorii studiului.

În ultimele 12 luni, respondenții au indicat incertitudinea economică drept riscul cu cea mai mare creștere pentru clienții lor, urmată de instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea, această suprapunere creând un context în care crizele devin mai rapide și mai dificil de gestionat.

Datele fac parte din sondajul anual ‘Pulse Check 2026’, dezbătut recent la Lisabona de liderii Crisis Communication Network Europe.

Studiul, realizat în lunile martie și aprilie, centralizează evaluările a peste 70 de strategi și experți de elită în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări europene, inclusiv România. Eșantionul transformă cercetarea într-un barometru esențial pentru tendințele economice și riscurile operaționale din a doua jumătate a anului 2026, se mai arată în document.

Crisis Communications Network Europe este singura rețea din Europa care reunește experți specializați în situații de criză din 20 de țări.