Averea de la Uricani, ignorată de România. Cel mai pur cuarț din Europa așteaptă de 30 de ani să fie exploatat

Restructurarea sectorului minier a însemnat în România înciderea de-a valma a 556 de exploatații miniere. Din anii 90 până în prezent au fost închise 11 mine în Valea Jiului, nouă dintre acestea fiind ecologizate, oar alte două, Uricani și PAroșeni fiind în proces de ecologizare. Mineritul în Valea Jiului nu a însemnat însă nu mai cărbunele, ci și cuarțul. La Uricani se află zăcământul de cuarț cu cea mai mare puritate din Europa și al treilea din lume după această calitate. Ministerul Energiei a anunțat că guvernul se gândește să redeschidă această exploatare, după ce statul a renunțat la ea în anii 0- și a dat ulterior licența de exploatare unei firme private care a băgat-o într-un hățiș de șmecherii.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit recent despre posibilitatea deschiderii acestei exploatații de cuarț ca o posibilă direcție de dezvoltare a Complexului Energetic Valea Jiului, compania controlată integral de Ministerul Energiei care a preluat prin dare în plată minele de huilă și termocentrala Paroșeni de la Complexul Energetic Hunedoara, care urmează să intre în faliment. „Ne dorim nu doar un pansament pentru Valea Jiului (…), ci și noi proiecte pentru această companie. Direcțiile pe care mergem sunt posibila explorare și exploatare a cuarțului și suntem într-o corespondență cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale – n.red) pentru a vedea dacă este posibil să facem asta din perspectiva reglementărilor. Ulterior vom face și o analiză economică″, a spus ministrul Burduja. 

Primăria orașului Uricani cere de câțiva ani redeschiderea minei, care ar aduce un mare câștig orașului, dar până acum lucrurile nu s-au mișcat. „I-am cerut fostului premier Ludovic Orban să redeschidă această carieră de cuarț, dar a refuzat acest lucru din motive pe care eu nu le știu. Am fost la București și am discutat despre acest lucru, fostul președinte al Autorității Naționale pentru Resurse Minerale, Nicolae Turdean, a pregătit și un proiect pentru scoaterea la licitație a mai multor zăcăminte, printre care și cel de cuarț de la noi. Chiar l-am rugat să treacă în proiect un punct care să prevadă că investitorul care va realiza și prelucrarea cuarțului să obțină un scor mai bun. La final însă, premierul de atunci a refuzat să adopte această hotărâre”, a declarat pentru Income Magazine primarul orașului Uricani, Dănuț Buhăescu. De atunci au mai trecut câțiva fără ca nimic să se întâmple. Zăcământula rămas neexploatat, iar România a continua să piardă bani.

Calitate superioară, puritate de 99,99%

Cuarţul (cremenea sau cristalul de stâncă) este unul dintre cele mai răspândite minerale din lume. Ceea ce face însă unic în Europa zăcământul de cuarț de la Șiglău-Uricani, care îi dă și valoarea, este puritatea lui care se ridică la 99,99%. Studiile despre acest zăcământ sunt făcute prin anii ’95-’96, iar Universitatea din Bruxelles a concluzionat că are o calitate foarte bună. Tocmai de aceea belgienii au fost interesați de concesionarea lui, dar acest lucru nu s-a putut face atunci pentru că România nu avea o lege a minelor. Înainte de descoperirea proprietății sale piezoelectrice, cuarțul era utilizat în special în industria bijuteriilor. 

Electronicele și semiconductorii, marii consumatori

Cuarțul este folosit pe scară largă în industria electronicelor datorită proprietăților sale care îl fac unic. Ele se utilizează pe dispozitive precum telefoanele mobile și, în general, echipamentele de comunicații, tabletele, laptopurile și desktopurile, jocurile electronice televizoarele și ceasurile. În plus, cristalul de cuarț este folosit ca oscilator în radiouri, ceasuri și manometre. Cristalul de cuarț este, de asemenea, folosit pentru a face filtre de frecvență, controale de frecvență și temporizatoare în circuite electronice pentru diverse produse, cum ar fi echipamente de comunicații, computerele, jocurile electronice și televizoare. Conform datelor publicate de Asociaţia Producătorilor din Industria Electronică şi Tehnologiei Informaţiei din Japonia (JEITA), producția globală de electronice a crescut semnificativ în 2022, comparativ cu 2020 și datorită acestui lucru cererea de cuarț este de așteptat să înregistreze o creștere rapidă în continuare. Mineralul are şi proprietatea de deviere a luminii polarizate, fiind utilizat pentru lentilele optice, ceea ce-i asigură o mare căutare în industria de apărare, iar în amestec cu caolinul și feldspatul este folosit la obținerea porțelanului. De asemenea, duritatea lui mare (7 din 10 pe scara Mohs pentru evaluarea durității relative a unor materiale, cu precădere a nemetalelor) îl face un material indispensabil în producerea balanțelor pentru cântărirea greutăților. Larga întrebuințare a cuarțului a dus la creșterea rapidă a cererii pe plan mondial, ceea ce deschide o bună perspectivă României dacă va redeschide exploatarea de la Uricani.

Terenul de sub carieră, deținut parțial de două firme în faliment

Cuarțul a fost exploatat în Valea Jiului în perimetrul Șiglău-Uricani, până în anii ’90, când s-a închis. Ulterior, licența de exploatare a carierei a fost obținută de o societate controlată de compania de asigură Astra Asigurări, patronată de omul de afaceri Dan Adamenscu, decedat între timp. Ea a fost anulată de instanță în 2015, iar în 2016 intra în faliment și Astra Asigurări. În schimb, o parte din terenul de sub exploatare este deținut în coproprietate de către Astra Asigurări și Banca Română de Scont (BRS). Aceasta din urmă era deținut de Sorin Ovidiu Vîntu, iar din 2002 este și ea în faliment, sub administrarea Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Cum a ajuns cuarțul din Uricani în curtea unei bănci și a unei companii de asigurări este o altă poveste presărată cu multe nereguli, dar fără niciun vinovat.

„Acum cariera de cuarț de la Uricani aparține statului, iar licența de exploatare acordată în trecut unei firme private a fost anulată de instanță. Zăcământul aparține statului și exploatarea poate fi scoasă la licitație fără niciun fel de problemă. Faptul că terenul de sub zăcământ este deținut de mai mulți proprietari, printre care se numără două firme aflate în faliment nu este nicio problemă. Investitorul care va câștiga licitația pentru concesionarea exploatării va putea negocia cumpărarea terenului cu ceilalți proprietari dacă cele două firme nu vor să vândă sau cu cei care le reprezintă, având în vedere că sunt în faliment. Important este ca statul să scoată zăcământul la licitație pentru că nu va fi nicio problemă. Au venit foarte mulți investitori care sunt interesați de exploatarea cuarțului de aici. Acum nu mai există nicio fabrică de prelucrare, ea a fost distrusă de fostul proprietar, dar investiția în construirea ei nu este mare și se poate face de către viitorul investitor cu ajutorul fondurilor europene”, explică Dănuț Buhăescu.

S-a judecat până s-a prescris

În 1999, compania Construct Grup Internaţional SRL cumpăra fabrica de prelucrare a cuarțului, aflată în apropierea exploatației de la Uricani, iar în 2001 obținea de la ANRM și licența de exploatare a carierei pentru o perioadă de 20 de ani. Ea a fost folosită ulterior ca garanție pentru obținerea unui credit de la Banca Română de Scont, motivul oficial fiind retehnologizarea fabricii. În schimb, vechea fabrică a fost dezmembrată și vândură pe bucată, iar despre retehnologizare, nici vorbă. În afacere apare și societatea Astra Asigurări, care constituie niște depozite la Banca Română de Scont și Banca de Investiţii şi Dezvoltare, ambele deținute de Sorin Ovidiu Vântu, tot pentru a garanta creditul luat de Construct Grup Internaţional. Între timp și această firmă dispare, afacere fiind preluată de firma Romcuarț, dar cariera nu a mai fost exploatată și totul în jur a ajuns o ruină. Dosarul acestui dezastru și al artizanilor săi a ajuns și pe masa judecătorilor, dar în final nimeni nu a mai fost condamnat pentru că după ani de judecată, faptele s-au prescris. Acum, toate firmele implicate în afacere au dispărut. 

Mina, transformată în atracție turistică 

În vara anului 2021, oraşul Uricani, aflat la poalele masivului Retezat, pe una dintre căile principale de acces în Parcul Naţional Retezat, a fost declarat printr-o hotărâre de Guvern, drept staţiune turistică de interes local. „Cariera de cuarţ din muntele Şigleu este o atracţie deosebită pentru iubitorii turismului montan, dar şi pentru căutătorii şi colecţionarii de cristale de cuarţ. Lacul Valea de Peşti sau Pârâul Pietroasa sunt puncte de pornire pentru cei care vor să parcurgă un traseu inedit spre cariera de cuarţ. Accesul spre cariera de cuarţ Siglău  pe pârâul Pietroasa este anevoios şi se poate face în aproximativ 3 ore, doar pe jos. În schimb, accesul pe la lacul de acumulare Valea de Peşti se derulează pe un drum forestier şi poate fi făcut pe jos, cu bicicleta, ATV-ul sau maşina personală. Drumul începe la prima intersectie de după Motelul Valea de Peşti şi este străjuit de o parte şi de altă de păduri de aluni şi de brazi. După aproape patru ore de mers pe jos pe drumul forestier, se ajunge la cariera de cuarţ, de unde cei mai norocoşi pot găsi bucăţi de cuarţ în stare pură. În prezent, Cariera de cuarţ Şiglău s-a închis, dar încă mai sunt pietre de cuarţ chiar şi pe drum. Cuarţul (cremenea sau cristalul  de stâncă) este unul dintre cele mai răspândite minerale din lume, cunoscut şi sub denumirea de floare de mină”, arată Centrul de Informare Turistică al oraşului Uricani. În ciuda atracției turistice, autoritățile locale nu renunțat nici astăzi la ideea redeschiderii carierei. 

Cuarțul pur, la mare căutare 

Dimensiunea pieței de cuarț este estimată la 7,02 miliarde USD în 2023 și este de așteptat să atingă 8,62 miliarde USD până în 2028, arată o analiză recentă realizată de compania americană Mordor Intelligence specializată în studii de piață. Pandemia COVID-19 a oprit lanțul de aprovizionare al mai multor industrii din întreaga lume, inclusiv cele ale industriei electronice, semiconductorilor, construcțiilor și sectorului auto, iar acest lucru a afectat și cererea de cuarț. Pe măsură ce blocajele au fost ridicate în majoritatea țărilor din întreaga lume, piața și-a revenit datorită reluării producției în majoritatea industriilor. Pe termen mediu, factorul principal care impulsionează creșterea pieței este cererea de cuarț de înaltă puritate în industria semiconductorilor și în producerea panourilor solare.