Reducerea deficitului balanței primare rămâne factorul esențial pentru restabilirea sustenabilității pe termen mediu a traiectoriei datoriei publice, arată prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. în articolul ‘O radiografie asupra diferențialului ‘r-g’ din perspectiva sustenabilității fiscale pentru economiile din Europa Centrală și de Est.
‘Analiza comparativă a diferențialului ‘˜r-g’˜ (rata dobânzii (r) și rata de creștere economică (g) – n.r.) pentru economiile din Europa Centrală și de Est arată că deși România a beneficiat în numeroase perioade de un nivel favorabil al acestuia, avantajul nu a putut compensa efectele negative pe care le-au avut deficitele primare persistent ridicate, astfel că datoria publică a început să crească vizibil după 2016 și mai accelerat după pandemie. Spre deosebire de Cehia, Ungaria și Polonia, care au înregistrat perioade consistente de surplus primar și au intrat în pandemie cu o poziție fiscală mai robustă, România a acumulat deficite bugetare semnificative pe soldul balanței primare, chiar în faze de expansiune economică. Creșterea accelerată a costului efectiv cu dobânzile după pandemie poate crea premisele unui efect de evicțiune (crowding-out), mai ales în circumstanțele unei politici fiscale dominante și ale unei rate modeste a creșterii reale a economiei’, susține Leonardo Badea în articolul ‘O radiografie asupra diferențialului ‘r-g’ din perspectiva sustenabilității fiscale pentru economiile din Europa Centrală și de Est.
Potrivit articolului, analiza comparativă a diferențialului ‘r-g’ arată că România se află în prezent într-o poziție mai vulnerabilă structural decât țările cu care ne comparăm în mod uzual, atât din cauza unui nivel mai ridicat al ratelor costului datoriei, cât și a unui ritm mai redus de creștere reală a economiei.
‘Chiar dacă unele perioade de creștere economică peste potențial din trecut au generat temporar un diferențial ‘r-g’ favorabil, presiunile exercitate în prezent de costurile de finanțare, precum și de nivelul ridicat al deficitului bugetar ne plasează într-o zonă în care traiectoria nefavorabilă a datoriei publice raportate la PIB este dificil de ajustat. În contrast, o parte dintre economiile comparabile din regiune beneficiază de un spațiu fiscal mai confortabil, o percepție de risc mai scăzută și un mix de politici care facilitează menținerea unui diferențial sustenabil pe termen mediu. În ansamblu, analiza de față sugerează că, în perioada curentă, reducerea deficitului balanței primare rămâne factorul esențial pentru restabilirea sustenabilității pe termen mediu a traiectoriei datoriei publice. Consolidarea credibilă a politicii fiscale, ameliorarea încrederii investitorilor (pentru reducerea primei de risc) și creșterea potențialului de dezvoltare economică sunt condiții necesare pentru a poziționa valoarea diferențialului ‘r-g’ într-o zonă care să favorizeze stabilizarea traiectoriei datoriei publice. În absența unor corecții asupra factorilor menționați, dinamica datoriei ar putea rămâne expusă riscurilor pro-ciclice și volatilității piețelor financiare, limitând în continuare capacitatea de reacție a politicilor macroeconomice în perioade de stres’, a mai scris Leonardo Badea.
