Economia românească a înregistrat în 2023 un avans de 1,8%, cu 0,8 puncte procentuale mai puţin decât se estima anterior, conform celui mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat marţi de Banca Mondială.
Au fost revizuite în jos şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024 şi 2025, când creşterea reală a PIB-ului ar urma să fie de 3,3%, respectiv 3,8%. Comparativ, în luna iunie a anului trecut, Banca Mondială prognoza pentru România o creştere de 3,9% în 2024 şi de 4,1% în 2025.
La nivel mondial, Banca Mondială a avertizat, marţi, că în 2024 economia mondială va încetini pentru al treilea an consecutiv. Instituţia financiară cu sediul la Washington prognozează că Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 2,4% în acest an, după o creştere de 2,6% în 2023, una de 3% în 2022 şi de 6,2% în 2021, când a avut loc o revenire după terminarea pandemiei.
Asta ar face creşterea economică mondială înregistrată în perioada 2020 – 2024 mai slabă decât cea consemnată în anii din preajma crizei financiare globale 2008 – 2009, a crizei financiare asiatice de la finele anilor ’90 şi a încetinirii de la începutul anilor 2000, a declarat adjunctul economistului şef de la banca Mondială, Ayhan Kose.
Dacă excludem contracţia economică provocată de pandemie în 2020, creşterea din acest an ar urma să fie cea mai slabă de după criza financiară din 2009, subliniază Banca Mondială. Raportul publicat marţi prognozează că în 2025 avansul economiei mondiale va accelera până la 2,7%, dar şi în acest caz cifrele au fost revizuite în jos faţă de estimarea de 3% din luna iunie a anului trecut, motivul principal fiind încetinirile înregistrate de economiile avansate.
În acest condiţii, obiectivul Băncii Mondiale de a elimina sărăcia extremă până în 2030 pare a fi imposibil de atins, în condiţiile în care activitatea economică este ţinută pe loc de conflictele geopolitice.
„În absenţa unei modificări majore de direcţie, deceniul 2020 va intra în istorie drept deceniul oportunităţilor irosite”, a avertizat economistul şef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Banca Mondială precizează că o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investiţiilor anuale de aproximativ 2.400 miliarde de dolari necesare pentru a face tranziţia la energia curată şi adaptarea la schimbările climatice.
Instituţia financiară a studiat efectele unei accelerări a investiţiilor cu cel puţin 4% pe an şi a descoperit că impulsionează creşterea veniturilor per-capita, producţia în sectoarele manufacturier şi serviciilor şi, totodată, îmbunătăţeşte poziţia fiscală a ţărilor. Însă, astfel de accelerări cer reforme comprehensive, inclusiv reforme structurale pentru a majora comerţul şi fluxurile financiare transfrontaliere, precum şi îmbunătăţiri în domeniile politicilor fiscale şi monetare.
