Banking online, lumea în care clienții băncilor nu mai au nevoie de sucursale și de ofițeri de credit

Pentru o persoană din zona urbană, cu acces la tehnologie de ultimă oră și care folosește deja de mulți ani laptopul și smartphoneul, utilizarea aplicațiilor mobile bancare este o obișnuință. Ne ușurează viața, putem face transferuri bancare, schimburi valutare, plăți la POS sau retrageri de la bancomat doar cu ajutorul telefonului. Față de acum 10-15 ani când au apărut pentru prima dată, aplicațiile digitale bancare au evoluat enorm. 

În fapt, istoria aplicațiilor mobile bancare se întinde pe mai mult de 40 de ani. În 1980, United American Bank oferea un tip primar de home banking prin intermediul computerului și a unui modem securizat. Mișcarea a fost copiată de mai multe bănci din SUA și chiar din Scoția, unde The Bank of Scotland oferea, în 1983, un „Homelink”, prin care se putea face transferuri și plăți de facturi prin telefon. În anii 1990 au mai apărut câteva aplicații de online banking în SUA, iar The Royal Bank of Scotland a fost prima bancă britanică care a lansat servicii complexe de internet banking prin SMS. 

De altfel, „SMS banking” a fost cea mai dezvoltată modalitate de banking mobil anterior telefoanelor inteligente și care s-a dezvoltat și la noi înaintea internet banking. Un serviciu suficient de util pentru a demonstra că bankingul de la distanță poate fi foarte folositor. Câțiva ani mai târziu, multe bănci intrau în hora online banking, prima oară prin intermediul laptopului și apoi prin aplicații mobile. Dacă primul val a fost permis de expansiunea internetului, cel de-al doilea a venit ca urmare a dezvoltării sistemelor Adroid și iOS pentru telefoane. Interesant este că utilizarea SMS a rămas la cote ridicate chiar și în prezent, fiind una dintre căile de transmitere a codurilor de autorizarea a operațiunilor bancare. 

Evoluția softurilor financiare nu s-a oprit la bănci. „Portofelul” Google Wallet s-a lansat în 2008, Apple Pay a apărut în 2014, Samsung Pay în 2015, ca și Revolut, care a reușit să transforme inițial piața de servicii de transferuri de bani, în care Western Union și MoneyGram erau cele mai vizibile. Au apărut și altele: TrasferWise (ulterior Wise), TransferGo, Azimo, Paysend, dar și multe altele. Să nu uităm că acum 20 de ani transferurile de bani între țări și continente diferite erau ieftine prin intermediul Poștei Române; între timp aceste tranzacții au dispărut în mare majoritate, iar părinții din România le fac copiilor plecați la studii în alte state europene conturi Revolut în care pot vira oricând bani fără comisioane. 

Câți români folosesc online banking

În România, utilizarea aplicațiilor financiar-bancare a luat avânt în ultimii zece ani. Cu preponderență în zonele urbane, unde digitalizarea s-a petrecut mai rapid, dar acum se răspândește și în zonele rurale. Numărul de utilizatori de internet a ajuns anul trecut până la 836 la mia de locuitori, conform datelor Institului Național de Statistică (INS). Numărul de abonați la serviciile de telefonie mobilă s-a apropiat de 1.200 de utilizatori la mia de locuitori, știut fiind că numărul de conexiuni mobile este mai mare decât întreaga populație (mulți oameni au mai multe cartele prepay sau abonamente de telefonie mobilă). 

Un studiu de anul trecut al CEC Bank și FinZoom arăta că 67,9% dintre „utilizatorii de internet” folosesc Internet Banking sau Mobile Banking. Este interesant că sondajul a fost realizat la nivel național pe un eșantion „reprezentativ pentru utilizatorii de internet”, adică include toate categoriile de populație. Dar rămâne evident faptul că gradul de bancarizare în țara noastră este la circa 70%, după cum arată și Barometrul Romanian Business Leaders. Cu alte cuvinte, 30% din populație nu are un cont bancar, adică este foarte puțin probabil să utilizeze vreo aplicație bancară sau financiară. 

Dar din restul de 70%, aproape jumătate folosesc o aplicație de internet sau mobile banking, conform sondajului realizat în decembrie 2022. Specificăm aceste date pentru a înțelege mai exact care este dimensiunea bancarizării și a utilizării aplicațiilor mobile sau de internet de către populația țării noastre. Datele nu se contrazic; în timp ce CEC Bank a căutat un eșantion reprezentativ pentru utilizatorii de internet cu cont bancar, barometrul RBL a luat datele pe total populație. Într-adevăr, cam acolo suntem: circa 35% din populație utilizează o aplicație financiară. Este mult sub media Uniunii Europene, unde avem un grad de bancarizare de 95%, dar pentru o țară un nivelul de digitalizare este la cel mai scăzut nivel din UE, nu este atât de tragic. 

Studiul CEC Bank și FinZoom ne arată în schimb ce fac utilizatorii de aplicații bancare. Aproape 61% dintre ei folosesc cardul pentru cumpărături online, circa 25% utilizează Google Pay sau Apple Wallet pentru plata produselor direct de pe telefon, ar peste 50% folosesc lunar cardul sau contul bancar pentru plata facturilor. Doar 60,3% dintre respondenți erau salariați, ceea ce arată că sunt utilizatori de mobile banking și printre pensionari, ca și printre studenți și elevi. 

Cele mai apreciate aplicații

Aplicațiile băncilor comerciale sunt cele mai utilizate în mobile banking, lucru normal în condițiile în care aplicația băncii la care ai cont îți oferă cele mai multe opțiuni. Aplicația George a BCR are un punctaj de 4,8 puncte dintr-un total de 5 în magazinul Android și în App Store, ceea ce arată că programatorii Băncii Comerciale Române, în colaborare cu cei ai băncii mamă Erste, nu au lucrat degeaba la aplicație. BT Pay, aplicația Băncii Transilvania, are tot 4,8 puncte, dar NeoBT, noul online banking al Băncii Transilvania, are acum doar 3,9 puncte în Android Store. Probabil problemele pe care le are orice aplicație la început, ca și reticența clienților la schimbare au tras în jos evaluarea aplicației. 

ING HomeBank, una dintre cele mai vechi și mai apreciate aplicații de internet banking și de mobile banking este cotată doar la 4,6 puncte pe Android. Rămâne oricum foarte apreciată și este o aplicația simplă și completă, care permite aproape orice operațiune bancară, mai ales în condițiile în care banca păstrează tot mai puține sedii fizice. Aplicația Raiffeisen Bank , Smart Mobile (pentru persoane fizice) reușește o evaluare de 4,5 puncte în Android, un nivel foarte bun pentru o bancă ce a reuțit să ofere aplicații de online și internet banking de mulți ani. 

Aplicația You BRD, ultima variantă a Băncii Române de Dezvoltare, este cotată la 4,3 puncte în Android. O îmbunătățire pentru BRD, care a rămas mult timp în urma competitorilor în ceea ce privește aplicațiile digitale. BCR a recuperat mai repede decât BRD, după ce ambele se aflau în spatele plutonului de bănci din online, dar acum și BRD dă arată că poate veni cu servicii moderne pentru clienți. 

Sunt și bănci mult mai mici care vin din spate, dar sunt mult mai agile atunci când vorbim de aplicații, cum este First Bank, cu o evaluare de 4,7 puncte în Android, sau Libra Bank, cu 4,5 puncte. Dar să nu uităm de Revolut, care a devenit bancă comercială în adevăratul sens al cuvântului, deși nu are sedii fizice nicăieri în România. Revolut are o evaluare de 4,8 puncte în Android, adică maximul pe care l-am găsit în magazinul de aplicații Android. De altfel, Revolut este o figură aparte în peisajul bancar local, care a ajuns la peste două milioane de clienți în doar câțiva ani. Și vorbim de clienți care au deja cel puțin încă un cont bancar.

Utilizarea aplicațiilor financiar-bancare nu poate decât să crească în viitor, este un drum pe care nu ne putem întoarce. Care este cea mai bună aplicație pentru fiecare dintre noi, rămâne să decidă fiecare în funcție de tipul de operațiuni bancare de care are cel mai mult nevoie. Vom reveni asupra funcționalităților aplicațiilor pentru a le putea explica pe îndelete tuturor celor care au nevoie.