BNR: Rata anuală a inflaţiei va consemna o creştere în trimestrul II al anului şi va cunoaşte o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, pentru ca apoi să descrească gradual

Rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creştere, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază, precum şi din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, arată prognoza Băncii Naţionale a României (BNR). Inflaţia va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două şocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului ţintei.

Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat marţi raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

”Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creştere, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază, precum şi din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor. Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două şocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului ţintei, în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecţiei bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior”, arată raportul băncii centrale.

Conducerea BNR precizează că incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.

”Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice şi tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE. În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice”, menţionează BNR.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Rata anuală a inflaţiei s-a înscris în debutul trimestrului IV 2025 pe o pantă lent descrescătoare, reducându-se în decembrie la 9,69%, de la 9,88% în septembrie, sub impactul scăderilor semnificative de dinamică consemnate în acest interval de preţul combustibililor şi de preţurile LFO.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat însă să se mărească pe parcursul trimestrului IV 2025, până la 8,5% în decembrie, de la 8,1% în septembrie, pe fondul influenţelor persistente venite din dinamica costurilor salariale şi din nivelul ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, cărora li s-au alăturat cele decurgând din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice, precum şi din creşterea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a cursului de schimb leu/euro.

Pe ansamblul anului 2025, rata anuală a inflaţiei s-a mărit cu 4,55 puncte procentuale (de la 5,14% în decembrie 2024), în principal ca urmare a efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a urcat în decembrie 2025 la 8,6%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a mărit la 7,3% în decembrie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 6,8% în decembrie 2025, de la 5,8% în decembrie 2024.

În ianuarie 2026, rata anuală a inflaţiei s-a redus marginal, la 9,62%, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate în această lună pe segmentele energie şi combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creşterii preţurilor administrate şi a preţurilor LFO, iar rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut la 8,5%.

Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9%, după ce a scăzut cu 0,1% în trimestrul III (variaţie trimestrială), în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1% în trimestrul IV 2025, după ce s-a mărit la 1,7% în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia şi-a încetinit astfel creşterea la 0,6%, de la 0,9% în 2024.

Evoluţiile în termeni anuali au fost relativ eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore în ultimele trei luni din 2025, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată. Astfel, în trimestrul IV 2025, vânzările cu amă­nuntul şi-au accentuat declinul în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producţia industrială a consemnat o contracţie minoră, după ce s-a redresat întrucâtva în precedentele trei luni.

Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a rămas consistent pozitivă în intervalul octombrie-noiembrie 2025, însă s-a redus considerabil faţă de trimestrul III, în timp ce variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a mărit ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în octombrie-decembrie 2025, înregistrând o scădere relativ mai modestă faţă de trimestrul III 2025. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accentuat şi mai mult contracţia în termeni anuali în trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar uşor faţă de perioada similară a anului precedent, chiar şi în condiţiile înrăutăţirii pronunţate a balanţelor veniturilor. Astfel, pe ansamblul anului 2025, deficitul balanţei comerciale s-a comprimat uşor, iar cel de cont curent şi-a temperat considerabil creşterea.

Efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit descreşterea în octombrie-decembrie 2025 faţă de lunile precedente, dar a consemnat o contracţie moderată în raport cu perioada similară a anului trecut, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul trimestrului IV 2025, de la valoarea medie de 6,1% la care a urcat în trimestrul anterior. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în intervalul octombrie-decembrie 2025, însă mult mai lent decât în primele trei trimestre ale anului, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a reamplificat pe ansamblul trimestrului IV 2025. Sondajele de specialitate din ianuarie 2026 indică însă o slăbire evidentă a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după o uşoară redresare în trimestrul IV 2025, precum şi o scădere accentuată a deficitului de forţă de muncă raportat de companii.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să descrească în prima lună a anului curent, revenind la nivelurile din aprilie 2025. Totodată, randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat trendul descendent, atingând minime ale ultimelor 18 luni, inclusiv în contextul ameliorării percepţiei investitorilor asupra riscului asociat economiei şi pieţei financiare locale, ca urmare a rezultatelor favorabile ale execuţiei bugetare aferente anului 2025. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o scădere pronunţată în primele zile din ianuarie 2026, însă a revenit apoi treptat la nivelurile mai ridicate de la finele lunii precedente, în timp ce faţă de dolarul SUA, leul a continuat să slăbească în prima jumătate a lunii, dar s-a întărit relativ abrupt ulterior, dată fiind deprecierea semnificativă a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în decembrie 2025, ajungând la 6,2%, de la 6,8% în noiembrie, în condiţiile în care variaţia componentei în lei şi-a accelerat uşor scăderea, pe seama evoluţiei împrumuturilor societăţilor nefinanciare, iar ritmul creditului în valută şi-a încetinit semnificativ ascensiunea. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus astfel la 68,2% în decembrie 2025, de la 68,7% în noiembrie.