Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: Piața de retail din România este piață bună, cu multă concurență și cu prețuri relativ mici

Retailul românesc arată bine, dar mai are mult loc pentru dezvoltare, susține Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Acesta dă exemplu statisticile Eurostat, care arată că România este printre statele cu cei mai mici prețuri la alimente din UE, un bun indicator al faptului că pe piața de profil este multă concurență. În ceea ce privește ordonanța de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază, președintele Consiliului Concurenței spune că aceasta și-a atins obiectivele, lucru dovedit de datele oferite de Monitorul Prețurilor, aplicația lansată și gestionată de instituția pe care o conduce.

Income: Cum ați caracteriza în acest moment retailul românesc? 

Bogdan Chirițoiu: Piața de retail din România este încă în dezvoltare. Nu cred că e încă o piață complet stabilizată, dar e o piață bună, cu multă concurență și cu prețuri relativ mici. Chiar și cu inflația din ultimii ani, vedem că în continuare Eurostat identifică România ca fiind între țările cu cei mai mici prețuri la alimente. Avem încă o cota retail-ului modern mai mică decât o vedem în alte state. Ceea ce înseamnă că probabil e ceva loc de crescut pe zona de retail modern. Pe de altă parte, România e mult mai rurală decât oricine altcineva din Uniunea Europeană. Deci e clar că la noi, fiind populația mai dispersată, e mai mult loc pentru comerțul tradițional. Probabil că atunci când piața să spunem că se va stabiliza, probabil că vom avea în România o cota mai mare a comerțului tradițional decât o vedem în statele din vestul Europei. Ce vedem? Vedem deja unii operatori încep să iasă din România. Este un semn că undeva piața, într-adevăr, se așază. Nu toți au reușit să aibă un business suficient de profitabil în România, și vedem ieșiri. N-au fost ieșiri unor actori mari până acum, ceea ce e normal. Adică cei care au rămas relativ mici au ieșit de pe piață. Nu ne-a îngrijorat concentrarea pe această piață până acum. De asta am avut doar intervenții punctuale, doar în anumite zone. În anumite orașe, când un lanț a cumpărat pe altul, le-am pus condiții numai pe aici și pe acolo.

Income: Avem acum tranzacția dintre Mega Image și Profi. S-a cerut ca aceasta să fie autorizată de Comisia Europeană.

B.C.: Da, pentru că acestea sunt regulile. Este o chestie automată, vine din cifre. Adică nu poți alege. Ei au fost obligați să notifice la Bruxelles. Acum e la latitudinea Comisiei Europeane să spună, da, vreau eu, Comisie, să gestionez cazul respectiv sau să spună, pentru că e afectat preponderent un stat membru, recte România, atunci dăm acest caz statului membru. Și asta au făcut în acest caz. Și nu-i prima dată când Comisia ne-a mai transferat cazuri pe retail. 

Income: Este posibil ca tranzacția să nu fie autorizată? Cât va dura analiza dumneavoastră? 

Depinde. Dacă o să ni se pare o operațiune neproblematică, cum au fost celele până acum, atunci undeva la două luni, trei luni. Dacă vom considera că trebuie să impunem condiții, atunci o să dureze mai mult. Nu s-a întâmplat să blocăm complet o tranzacție. Legea ne permite – dacă vom considera că e necesar, putem să o blocăm și integral. Dar, practic, până acum au fost aprobări cu condiții.

Income: Cum vedeți, din punct de vedere concurențial, decizia de plafonare a adaosului comercial pentru anumite produse alimentare? 

B.C.: Funcționarea piețelor pe baza unor mecanisme concurențiale nedistorsionate reprezintă un obiectiv principal al cadrului legal al Uniunii Europene. Cu toate acestea, din anumite considerente imperative de protecție socială, se poate interveni în piață prin niște mecanisme pentru o perioadă limitată atunci când se constată o disfuncționalitate evidentă a pieţei. Prin urmare, limitarea, prin OUG, a adaosului practicat de procesatori, respectiv distribuitorii și comercianții de alimente, ar putea fi justificată de existența unui interes public major, precum protejarea consumatorului final, deosebit de vulnerabil în contextul economic actual.   

Evident că există riscuri asociate oricărei intervenții a statului în politica comercială a companiilor este restrângerea libertății companiilor de a-și stabili prețul de vânzare ceea ce ar conduce la o funcționare defectuoasă a pieței în cauză. De aceea sunt necesare analize la nivel de sector care să confirme că limita maximă de adaos este una potrivită și nu va conduce la un efecte negative, în sensul în care pot conduce la o aliniere a operatorilor la plafonul maxim și la o creștere a prețurilor la nivelul consumatorilor finali. Noi am organizat mai mute întâlniri atât cu reprezentanți ai procesatorilor din industria alimentară, cât și cu reprezentanți ai marilor rețele comerciale din România cu scopul de a îndruma actorii implicați astfel încât să nu riște încălcarea regulilor de concurență. De asemenea, am oferit o serie precizări referitoare la modul concret în care acest adaos se distribuie între actorii de pe lanțul de distribuție, astfel încât să nu fie restrânsă libertatea revânzătorului de a-și stabili prețul de vânzare sau să fie aplicate alte restricții de concurență. 

Income: Care au fost rezultatele concrete ale deciziei de plafonare a adaosului comercial? Pentru că ați dezvoltat și administrați aplicația Monitorul Prețurilor, ce arată datele culese de Consiliul Concurenței? 

B.C.: Monitorizăm evoluția prețurilor produselor alimentare incluse în lista celor cu adaos limitat și am constatat că s-au înregistrat, în majoritatea cazurilor, reduceri importante de prețuri. 

Astfel, am remarcat scăderi ale prețurilor cu valori de până la 48% în ianuarie 2024 față de iunie 2023, în unele lanțuri de magazine. Față de iunie 2023, cele mai mari scăderi ale prețurilor s-au înregistrat a la morcovi (-48,4%), ceapă (-35,36%), făină (-30,95%), cartofi (-30,06%), dar și la ulei (-17,98%), brânză telemea (-17,43%), pâine (-16,17%), pulpe de pui (-4,26%), carne de porc de lucru (-8,51%). În același timp, sunt și majorări ale prețurilor, în special la cele sezoniere: mere roșii (+3,44%)comparativ cu , castraveți (+44%), roșii (+8%), ardei gras Bianca (+9%). Comparativ cu septembrie 2023, când a fost extinsă lista produselor cu adaos comercial limitat, au scăzut destul de mult prețurile pentru drojdie (-43%), bulon (-31,9%), smântână (-18,86%), cozonac (-17,9%), orez (-16,16%), mălai (-15,35%), dar și la carne tocată (-3,21%). Majorări ale prețurilor s-au înregistrat la usturoi (+15,84%). În concluzie, cel puțin pentru scopul urmărit, și anume scăderea prețurilor produselor alimentare de bază, Ordonanța a produs efecte pozitive la nivelul consumatorilor finali.

Income: Pe metodă statistică, INS arată că prețurile produselor alimentare au crescut, ceea ce face ca decizia de plafonare a adaosului să nu aibă neapărat rezultatele dorite…

B.C.: Ordonanța și-a propus să scadă prețul la aceste produse de bază. Vedem că acest lucru s-a întâmplat, cel puțin pe ultimele luni la sfârșitul anului trecut. Vedem scăderi semnificative de prețuri. Este și un efect sezonier. E greu să separi cât este rezultatul, cât este efectul ordonanței, cât este efectul sezonalității prețurilor alimentare. Dar oricum, vedem scăderi importante și cred că este un lucru bun pentru consumatori. Unde vreți să mă duceți, dacă nu cumva bun au scăzut unele, dar au crescut altele. Vedem acest efect. A scăzut prețul la produsele care au fost țintite de ordonanță și vedem cumva în compensare creșterea de preț la alte produse. Asta nu ne surprinde. În economie are și un nume în engleză, îi spune Waterbed Effect – salteaua cu apă. Ideea este dacă pui o presiune și nu te așezi, pe o saltea cu apă, apa se mișcă spre zonele libere. Deci nu ne surprinde că vedem acest efect. Nu îl vedem ca un indiciu al unor înțelegeri, ci îl vedem ca un efect. 

Income: Ați amendat recent patru companii pentru participarea la o înțelegere neconcurențială pe piața televizoarelor și a telefoanelor mobile. Cum a început acea investigație? 

B.C.: Am avut sesizări pe platforma avertizorilor. Este un instrument care permite confidențialitatea. Când cineva vrea să facă o sesizare către noi, să ne spună că are informații privind comportamente anticoncurențiale, ilegale, poate să facă o sesizare și să se semneze, dar poate să folosească și acest instrument în cazul în care vrea să-și păstreze anonimatul. Și sunt oameni care vor să rămână anonimi. Pot fi angajați, foști angajați, pot fi companii, parteneri mai mici care să tem de represalii. Deci nu știu să vă spun. În cazul acesta a fost sesizare anonimă. Nu știu din partea cui  a venit această sesizare, dar a fost suficient de detaliat, am avut suficient de elemente încât să declanșăm investigația. Apoi, investigația a confirmat aceste suspiciuni, aceste indicii. Și companiile, într-adevăr, au recunoscut și de asta au abandonat. Iar noi, când se recunoaște, atunci aplicăm o reducere a sancțiunilor. Recompensăm recunoașterile, pentru că ne scurtează nouă și durata investigației și mai ales procesele. Investigația ține în mod normal 2-3 ani, iar procesele țin minimum trei ani și pot să ajungă și la zece ani. E o economie, dar și pentru noi e o economie a timpului funcționarilor noștri. Ne putem ocupa de alte cazuri dacă nu trebuie să ne luptăm în instanță cu avocații companiilor. 

Income: Pentru că ați vorbit de durata unei investigații, aveți în lucru două investigații în sectorul bancar, una cu privire la modul în care băncile calculează indicii de referință ROBOR/ROBID și alta cu privire la blocarea accesului unor clienți la credite. Pe acestea, oarecum, le-ați unit. 

Nu procedural, dar le abordăm cumva unitar, din dorința de a nu fi excesivi. Adică să nu riscăm să dăm amenzi disproporționat de mari. Dacă vom ajunge la sancționare, trebuie să fie o sancțiune care e bună, să fie mare, să fie descurajantă, să fie pe măsura faptei, dar cumva nu amenzi repetitive. 

Income: Dar automat există indicii destul de serioase dacă luați în calcul, în această fază, că ambele investigații… 

Nu știm, sunt în derulare, dar nu e deloc exclus. Să pun invers. Dacă vă uitați la investigațiile noastre, marea lor majoritate se soldează cu sancțiune. Adică sunt mult mai puține investigații pe care le închidem spunând că n-am găsit dovezi suficiente. E mult mai frecventă situația în care aplicăm sancțiuni. Odată ce deschidem o investigație, sunt peste 50% șanse că vom aplica o sancțiune. 

Când ne putem aștepta să fie finalizate aceste investigații? 

La ele încă nu s-a finalizat prelucrarea datelor colectate. Eu sper la sfârșitul acestui an. Dar sper, nu sunt sigur!