Brazilienii iubitori de fotbal au devenit pasionaţi de pariurile sportive online, punând în pericol cheltuielile de consum în alte sectoare economice

Brazilienii iubitori de fotbal au devenit pasionaţi de pariurile sportive online, provocând o explozie a interesului din partea companiilor străine de jocuri de noroc, care ar putea stimula bugetul statului, dar care riscă să provoace scăderi ale cheltuielilor de consum în alte sectoare economice, transmite Reuters.

Cea mai mare economie a Americii Latine a înregistrat în ultimele luni o creştere mai mică decât se aştepta a cheltuielilor de consum, o slăbiciune pe care unele bănci şi grupuri de reflecţie o pun pe seama jocurilor de noroc.

O astfel de conexiune ar reflecta datele observate în unele state din SUA afectate de febra jocurilor de noroc online.

Guvernatorul băncii centrale braziliene, Gabriel Galipolo, a intervenit şi el.

”Chiar şi băncile majore discută de ce creşterea recentă a veniturilor nu se reflectă în creşterea economiilor sau a consumului şi s-ar putea să se scurgă în acest tip de activitate, în jocurile de noroc”, a spus Galipolo la un seminar luna trecută, fără a detalia.

Boom-ul jocurilor de noroc online din Brazilia subliniază schimbările economice profunde care pot rezulta din disponibilitatea mai largă a pariurilor şi din factorii de decizie din întreaga lume, care caută să culeagă câştigurile în ceea ce priveşte încasările fiscale, evitând în acelaşi timp dezavantajele.

Industria jocurilor de noroc contestă impactul pe care îl au pariurile asupra consumului şi susţine că scăderea a venit odată cu pandemia de COVID-19, care a ţinut oamenii acasă timp de doi ani.

”Sectorul de retail foloseşte jocurile de noroc ca ţap ispăşitor”, a spus avocatul Luiz Felipe Maia, care reprezintă o duzină de companii de jocuri de noroc din Brazilia. El a subliniat că o garanţie din legea de anul trecut care stabileşte regulile pentru pariurile sportive cu cote fixe este interzicerea utilizării cardurilor de credit pentru pariuri.

Brazilienii au cheltuit 68,2 miliarde de reali (12,2 miliarde de dolari) în anul care s-a încheiat în iunie pe platforme de pariuri din străinătate, potrivit unei analize a băncii Itau Unibanco, pe baza datelor băncii centrale.

Asta ar plasa ţara printre primele şase pieţe de pariuri sportive din lume.

Guvernul brazilian se aşteaptă să primească 3,4 miliarde de reali doar pentru cererile de licenţă, chiar înainte de a începe să colecteze taxe pentru pariuri.

În ciuda acestor câştiguri, există şi semne că nebunia jocurilor de noroc scoate deja bani din economia reală.

Diego, un muncitor în fabrică de 38 de ani din Sao Paulo, care a devenit dependent de pariuri sportive şi apoi de aparatele de slot online, a spus că pierderile i-au consumat salariul şi l-au lăsat cu datorii permanente.

„Am câştigat mulţi bani la jocuri de noroc la început, dar apoi am încetat să câştig. Nu mi-am putut plăti cardul de credit, facturile de bază ale gospodăriei, chiria. Practic am încetat să mai trăiesc „, a spus el, cerând ca numele de familie să nu fie publicat.

Preocuparea faţă de dependenţa Braziliei de pariurile sportive a determinat guvernul să adopte măsuri pentru a restricţiona orele de publicitate şi expunerea copiilor.

Sondajele efectuate de consumatori indică că brazilienii pariază cu fonduri pe care le-ar cheltui în mod normal pe alte bunuri şi servicii.

Cheltuielile familiei pentru jocuri de noroc au crescut la 1,9% din veniturile lor în acest an, dublu faţă de 2018, potrivit unui raport recent al băncii Santander. În acelaşi timp, gospodăriile au redus la 57% din venit cheltuielile pentru alimente, îmbrăcăminte, electronice, produse de înfrumuseţare şi medicamente, de la un vârf de 63% în 2021.

Un alt studiu al companiei de consultanţă PwC Strategy&, bazat pe un sondaj naţional privind veniturile gospodăriilor, arată că pariurile au ocupat 38% din bugetele de divertisment în 2023, faţă de 10% în 2018.

Grupurile cu venituri mai mici care au probleme să-şi plătească datoriile de pe cardurile de credit reprezintă 79% dintre pariori, potrivit Centrului de cercetare pentru consumatori Locomotiva Institute.

”Aceşti bani ar merge în mod normal către comerciantul de cartier şi ar stimula economia de jos în sus. Acum este consumat de pariuri în loc să intre în economia reală”, a spus Renato Meirelles, şeful institutului.

Pariurile sportive online în Brazilia au început în 2018, dar guvernul nu a început să reglementeze activitatea decât anul trecut. Acest lucru a forţat companiile multinaţionale să aibă o bază în ţară, să se înregistreze şi să plătească impozite pe profit. Termenul limită pentru înscriere a fost 20 august şi s-a grăbit să se înscrie.

Companii inclusiv MGM Resorts International, Betfair, deţinută de Flutter Entertainment, Betsson AB din Suedia şi cea mai mare companie de divertisment de cazinouri din SUA, Caesars Sportsbook s-au numărat printre cei care au depus 113 cereri de înregistrare, a declarat secretarul Ministerului Finanţelor responsabil cu supravegherea pariurilor, Regis Dudena.

„Brazilia este practic o piaţă greenfield într-o ţară cu 200 de milioane de oameni cărora le place sportul şi le plac pariurile. De aceea există atât de mult interes al investitorilor”, a declarat Andre Gelfi, director general al Betsson Brazilia.

Brazilia nu este singura economie mondială majoră care a văzut efectele pozitive şi negative ale jocurilor de noroc online.

Un studiu condus de Brett Hollenbeck, profesor la Universitatea din California, Los Angeles, arată că statele din SUA care au legalizat pariurile online după ce Curtea Supremă a anulat o interdicţie în 2018 au avut un impact negativ asupra scorurilor medii de credit. După trei-patru ani de legalizare, probabilitatea ca familiile să depună cereri pentru faliment a crescut cu 25% până la 30%.

Un alt studiu al economiştilor de la universităţile din Kansas, Northwestern şi Brigham Young, intitulat ”Gambling away stability”, a spus că din fiecare dolar cheltuit pe pariuri, familiile constrânse din punct de vedere financiar iau echivalentul a 2 dolari din economiile lor şi au crescut datoria pe cardurile de credit cu 8%.