Bruxelles-ul trasează cu linii roșii viitorul agricol al României

Uniunea Europeană își redesenează prioritățile, iar agricultura riscă să fie una dintre marile perdante. Pentru România, propunerea Comisiei Europene de a reduce bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) în noul cadru financiar ar putea însemna pierderi de miliarde și o presiune uriașă pe fermieri, obligați să facă față unor condiții tot mai dure.

Deși oficialii Comisiei Europene susțin că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate și în anii următori, fondurile destinate Politicii Agricole Comune (PAC) vor scădea semnificativ, iar dezvoltarea rurală riscă să fie lăsată pe plan secundar. Pentru România, reducerea fondurilor alocate prin PAC ar fi greu de acoperit în actualele condiții. România nu-și permite să aloce mai multe fonduri agriculturii, având în vedere că Executivul de la Bruxelles vrea creșterea confinanțărilor naționale, iar agricultorii se confruntă cu o creștere a cheltuielilor generate de schimbările climatice, creșterea prețurilor la inputuri sau de scumpirea utilităților, în timp ce produsele lor au prețuri care nu s-au mai modificat de mulți ani, ajungându-se chiar în situația ca ele să nu acopere costurile de producție în anumite cazuri.

Viitorul nu arată bine

În perioada 2021-2027, România a beneficiat de 46,6 miliarde de euro dintr-un buget total al Uniunii de 1,2 trilioane euro. Pentru următorul exercițiu financiar, 2028-2034, bugetul UE ar urma să crească la 2 trilioane de euro, ceea ce ar justifica o alocare de cel puțin 77,6 miliarde de euro pentru țara noastră. Vestea proastă este că Executivul comunitar  propune alocarea a doar 60,2 miliarde de euro. Asta ar însemna o pierdere de 17,4 miliarde de euro și în paralel o dublare a cofinanțării naționale.  Alianța pentru Agricultură și Cooperare  (AAC) a avertiza deja autoritățile cu privire la riscurile majore ce ameninţă agricultura românească şi implicit securitatea alimentară a României, odată cu adoptarea propunerilor Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034. „La scrisoarea transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare  autorităților, inclusiv președintelui Nicușor Dan, nu am primit niciun răspuns. Am fost ignorați total. Ursula von Del Leyen vrea să reducă bugetul agriculturii pentru a redirecționa bani pentru înarmare. Dacă punem în balanță și Acordul Mercosur pe care UE vrea să-l încheie cu țările din America Latină, pentru fermierii români nu se anunță vremuri bune. Din păcate, autoritățile de la București nu au niciun fel de reacție pentru a-i apăra pe fermierii noștri, probabil că acaparați cu problemele interne nu mai sunt atente la evoluțiile macroeconomice internaționale.”, atrage atenția Nicu Vasile, președintele Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România. „Trebuie să spunem însă că nu avem strategii multisectoriale pe termen mediu și lung, nu avem o strategie economică de țară. În ceea ce privește agricultura, ea poate deveni motorul de dezvoltare al țării, dar pentru aceasta avem nevoie de o strategie clară. Nu o avem și de multe ori agricultura a fost folosită pentru a face protecție socială. Am ajuns ca astăzi importurile de fertilizatori și utilaje  să reprezinte 80% din valoarea producție de cereale. Ne lăudăm cu producții record și facem export de materie primă pentru că prcesăm mult prea puțin în țară”, a completat el. 

Investițiile se vor reduce

AAC a avertizat că fermierii români riscă să rămână fără finanţări clare pe termen lung, ceea ce va genera o scădere dramatică a investiţiilor, a creditării şi chiar vânzarea masivă a fermelor către fonduri străine, potrivit unei scrisori deschise adresate preşedintelui Nicuşor Dan şi reprezentanţilor României la UE, în care li se solicită să fie „reprezentaţi cu demnitate şi rezultate”. „În numele fermierilor şi al cooperativelor din România, reprezentaţi prin organizaţiile membre ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare – Federaţia Naţională PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor – AFF, tragem un semnal de alarmă cu privire la riscurile majore ce ameninţă agricultura românească şi implicit securitatea alimentară a României”, au transmis reprezentanții fermierilor.

AAC estimează că peste 50% din suprafața arabilă ar putea ajunge în proprietatea străinilor, inclusiv din afara Uniunii Europene, în cazul în care planurile Comisiei Europene sunt puse în aplicare în forma actuală. Aceasta nu este doar o problemă economică, ci una de securitate națională. 

Egalizarea subvențiilor, propunerea României în PE

Parlamentul European va pune în discuție un amendament introdus de europarlamentarul Daniel Buda privind egalizarea plăților directe pentru fermierii europeni, în contextul Politicii Agricole Comune care se va aplica începând cu anul 2028. „Parlamentul European va discuta un amendament privind egalizarea plăților directe pentru fermierii din UE, indiferent de țara unde își desfășoară activitatea. Este un amendament în favoarea fermierilor români, un amendament pentru pentru care am semnat. Mă bucur că demersul colegului meu Daniel Buda s-a soldat cu strângerea celor 72 de semnături necesare pentru ca amendamentul să fie dezbătut în plen”, a anunțat pe Facebook, europarlamentarul Dan Motreanu.

Din 2007 până în prezent, fermierii români au primit peste 40 de miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună (PAC), suplimentați cu fonduri naționale, totalizând investiții de 50 de miliarde de euro în agricultură. Fondurile au fost utilizate pentru achiziționarea de echipamente moderne, creșterea productivității, diversificarea culturilor și dezvoltarea zonelor rurale. Contribuția PAC 2023-2027 la dezvoltarea agriculturii din România este semnificativă. „România este pe locul șase la nivelul UE din cele 27 de state membre, primind o contribuție totală PAC de 14,9 miliarde de euro, la care se adaugă aproape un miliard din fonduri naționale. Sume mai mari primesc doar Franța, Spania, Germania, Italia și Polonia”, a mai arătat europarlamentarul Dan Motreanu.

Ce solicită fermierii români

• majorarea bugetului agriculturii şi dezvoltării rurale (PAC subvenţii+investiţii) cu minimum 30%, pentru a reflecta realitatea economică şi inflaţia cumulată;
• menţinerea distinctă a celor doi piloni ai PAC: subvenţii directe şi fonduri pentru dezvoltare;
• alocarea către România a cel puţin 77,6 miliarde de euro, nu doar a celor 60,2 miliarde propuse;
• o poziţie fermă de respingere a creşterii cofinanţării la 30%;
• finalizarea convergenţei externe începând cu 2028, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenţii egale cu media europeană, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 19 euro/ha;
• recunoaşterea agriculturii ca pilon esenţial al securităţii naţionale şi europene, la acelaşi nivel cu apărarea, extinderea şi coeziunea.