Minimum 70% din lungimea cursurilor de apă din România va fi cadastrată cu ajutorul fondurilor provenite din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a anunţat Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.
„Cel puţin 70% din lungimea cursurilor de apă va fi cadastrată în cadrul Investiţiei I6 – „Realizarea cadastrului apelor”, proiect derulat în prezent de Administraţia Naţională „Apele Române” în cadrul Componentei 1 – Managementul apelor, Pilonul I „Tranziţia Verde”. Proiectul beneficiază de fonduri susţinute din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) 2020 – 2026, în valoare de aproximativ 30 milioane de euro. Contractul de finanţare a proiectului a fost semnat în data de 8 noiembrie 2024. Proiectul îşi propune delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă prin utilizarea unor tehnici de interpretare şi prelucrare semi-automată a informaţiilor satelitare disponibile la nivel mondial şi european. Sunt vizate zonele active hidromorfologic – adică acele areale unde au loc procese active de eroziune, respectiv sedimentare, precum şi punctele critice ale infrastructurilor longitudinale ale cursurilor de apă, respectiv diguri, apărări de mal”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în cadrul proiectului va fi realizat un model digital unitar al terenului/al suprafeţei la nivel naţional, pe baza informaţiilor satelitare, ce urmează să fie completat prin măsurători topografice cu informaţii detaliate obţinute cu ajutorul tehnologiilor specifice – LIDAR (Light Detection And Ranging).
Modelul va fi pus la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi: instituţii ale statului (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naţionale, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară), instituţii de învăţământ şi cercetare (precum: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Geografie, Facultatea de Arhitectură) pentru îmbunătăţirea proceselor de evaluare specifică, a Studiilor de Fezabilitate realizate, precum şi pentru cercetare.
Totodată, vor fi create instrumente care să permită identificarea zonelor de mobilitate a albiilor, respectiv zone cu eroziuni şi/sau cu depuneri de sedimente care pot pune în pericol siguranţa lucrărilor hidrotehnice existente sau alte obiective socio-economice. Acestea vor facilita creşterea timpilor de anticipare, identificarea sectoarelor critice şi justificarea fundamentării lucrărilor de investiţii, întreţinere sau intervenţie necesare.
„Astfel, constituirea unei baze de date istorice cu informaţii satelitare va permite identificarea zonelor cu schimbări semnificative a folosinţei terenurilor, extinderea urbanizării devenind un instrument suport în corelarea acţiunilor de dezvoltare spaţială. Vor fi luate în considerare totodată hazardele naturale, respectiv inundaţii, alunecări de teren, fenomene erozionale etc. Toate acestea vor deveni un suport pentru luarea deciziilor în gestionarea riscurilor generate de schimbările climatice (fenomene extreme)”, precizează ANAR.
Termenul de finalizare a investiţiei este 15 decembrie 2025.
