Profil de antreprenor

Bulgarii care pariază și în România pe mâncarea care stă să expire

Au înființat în plină perioadă pandemică prima aplicație mobilă din Bulgaria care luptă împotriva risipei alimentare. Au avut succes, așa că nu s-au oprit. În toamna anului trecut, Jane Dimitrova și Velin Kerkov și-au adus businessul și în România, o piață cu mult mai mult potențial.  

După câțiva ani petrecuți în străinătate, în Italia și Scoția, Jane Dimitrova și Velin Kerkov s-au întors în țara natală, Bulgaria, pentru a pune temeliile FoodObox. Asta după ce au identificat „un segment de piață” neexploatat: oamenii nu erau învățați să-și dezvolte obiceiul de a consuma alimente într-un mod responsabil. Dacă finanțarea inițială a provenit din economii personale, aproximativ opt luni mai târziu cei doi fondatori au reușit să atragă atenția unui fond de venture capital local și, totodată, a unui grup de investitori tip angel. Așa au apărut și primii 200.000 de euro, ridicați în cadrul rundei de finanțare pre-seed. Proiectul, născut la Sofia, a crescut pe repede înainte și, în mai puțin de șase luni, a ajuns în mai multe orașe mari ale Bulgariei – Plovdiv, Varna, Burgas și Ruse. „Evitând risipa alimentelor, ajutăm planeta, reducând în același timp daunele socio-economice ale risipei de alimente. FoodObox se traduce printr-o cutie surpriză, care conține alimente de înaltă calitate la un preț accesibil pentru clienții – persoane fizice. Totodată, celălalt beneficiar al produselor noastre este reprezentat de acei jucători din retail care generează venituri suplimentare din vânzarea alimentelor pe care altfel nu le-ar utiliza. Astfel, mai puține alimente risipite înseamnă mai puține emisii dăunătoare în atmosferă și mai puțină risipă de resurse pentru a le produce”, susțin cei doi antreprenori, care au reușit să mai obțină pentru FoodObox câteva granturi pentru start-up-uri sustenabile la nivel european. „Anul acesta vom încheia a doua rundă de investiții”, explică ei. Între timp, au luat cu asalt și piața din România. „Decizia noastră de a debuta în România – o piață mai extinsă, caracterizată de un volum mai mare de surplus alimentar și de un mediu tehnologic  mai avansat decât cel din Bulgaria – reprezintă un pas firesc în direcția expansiunii noastre dincolo de granițele bulgare”, explică antreprenorii. 

Un business cu misiune nobilă

Afacerea le-a adus celor doi tineri venituri de circa 50.000 de euro în 2022. „Acest succes a fost generat de creșteri ale conștientizării privind problema risipei alimentare și ale dedicării noastre față de sustenabilitate. Colaborarea cu mărci de renume din industria HoReCa a contribuit semnificativ la realizările noastre”, spune Jane Dimitrova. La ora actuală, FoodObox se confruntă cu două mari provocări. Pe de-o parte este vorba despre risipa alimentară, pe de altă parte de creșterea prețurilor alimentelor. Pe piața românească, anual, aproximativ 5 milioane de tone de alimente sunt risipite, oferind o oportunitate de afacere semnificativă, evaluată la 1,3 miliarde de euro, susțin antreprenorii. „În plus, această risipă de alimente generează o amprentă de carbon masivă de 102 milioane de tone de CO2. În 2022, prețurile alimentelor din România au înregistrat o creștere de 18% față de 2021, marcând cea mai rapidă majorare a prețurilor din 1989”, explică Jane Dimitrova. Businessul FoodObox a ajuns să reducă risipa alimentară, să conecteze magazine, restaurante și brutării cu surplusuri alimentare către clienții finali, care, adesea, la finele zilei pot obține produse la reduceri semnificative. „Ce facem noi este că oferim o soluție în urma căreia toată lumea are de câștigat. Pe de-o parte, persoanele fizice realizează economii substanțiale, pe de altă parte, businessurile își reduc pierderile, transformându-și surplusurile alimentare în venituri concrete. Și, în tot acest timp, planeta beneficiază de emisii reduse de CO2”. Afacerea a fost pornită cu resurse proprii, mai precis economiile celor doi fondatori. „În primul an noi am finanțat dezvoltarea produsului minim viabil (MVP) și am recrutat doi salariați din fonduri proprii”, spune antreprenoarea, care recunoaște că au trecut luni până au convins primii proprietari de locații să-și publice ofertele pe platforma lor. „Pentru noi, câștigarea încrederii atât a restaurantelor, cât și a consumatorilor a fost o mare provocare, deoarece serviciul nostru este inovator, dar insuficient de cunoscut pe piețele pe care activăm. De pildă, sunt necesare mai multe eforturi de promovare a brandului în rândul clienților și partenerilor. Odată ce un client încearcă aplicația, de obicei devine loial”, arată Jane Dimitrova. 

Perioada pandemică a agravat problema risipei alimentare, cu precădere pentru restaurante și magazinele alimentare. Pe atunci, își amintește antreprenoarea, cum reglementările se schimbau constant, iar afacerile se vedeau nevoite să închidă o zi și să deschidă în următoarea, era prea multă incertitudine.  „Uneori, ajungeau să producă mai multă mâncare decât puteau vinde. Platforma noastră a devenit crucială în această perioadă incertă, salvând o mulțime de surplusuri alimentare de la risipă. Astfel, ne-am găsit repede primii clienți”, explică ea. De-a lungul timpului, co-fondatorii FoodObox au întâmpinat mai multe provocări. Dacă la început cel mai dificil moment a fost atragerea primilor parteneri de afaceri, „pentru că modelul părea prea bun pentru a fi adevărat” și pentru că cei din jur obișnuiau să creadă că trebuie să existe o capcană pe undeva, astăzi ei le oferă posibilitatea de a-și vinde alimentele pe platforma lor (care altfel ar fi risipite) și, în acest fel, să le monetizeze. „Odată ce primii antreprenori ne-au oferit încredere, pot spune că a devenit mult mai ușor să ne extindem. Acum avem peste 500 de parteneri în cele mai mari orașe bulgare și operăm în București cu aproximativ 60 de parteneri activi”, mai spune Jane Dimitrova.

Acum, pe platforma Foodobox, sunt peste 60.000 de clienți înregistrați. Aceștia se pot împărți în două grupuri principale – persoanele conștiente de impactul asupra mediului înconjurător care caută mereu să facă o diferență prin alegerile lor și grupurile mai tinere care sunt formate din studenți în căutare de opțiuni prietenoase cu bugetul. „Am observat două motive principale pentru care oamenii folosesc platforma – economisirea banilor și contribuția la o cauză. Ofertele zilnice variază de la mese la felii de tort, băuturi aproape de expirare, produse de patiserie, salate, înghețată și multe altele. Cererea se schimbă în funcție de anotimp. De exemplu, vara, cererea de înghețată și băuturi crește, în timp ce iarna cele mai căutate categorii sunt produsele de patiserie. Ceea ce le-a plăcut clienților cel mai mult la platforma noastră, a fost șansa de a obține mâncare delicioasă la un discount semnificativ, începând de la 40% reducere”, a observat antreprenoarea. 

Ce urmează pentru FoodObox? Normal, noi investiții pentru expansiune. „Planificăm să începem o nouă rundă în trimestrul 1 din 2024. Aceasta va fi orientată spre extindere, iar valoarea acesteia va fi cuprinsă între 1 și 2 milioane de euro. Vom investi în îmbunătățiri tehnologice, conduse de CTO-ul nostru, iar o altă investiție va fi în dezvoltarea echipei”, încheie Jane Dimitrova.

Cele mai recente știri

To Top