Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană au avut marţi, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, un schimb de opinii pe tema securităţii în aprovizionarea cu energie şi demersurile de pregătire pentru iarna 2024-2025.
De asemenea, conform unui comunicat al Ministerului Energiei, miniştrii au ajuns la un acord politic pe marginea propunerii Comisiei Europene pentru o recomandare a Consiliului de continuare a măsurilor de reducere voluntară a consumului de gaze naturale în UE pentru încă 12 luni.
„Vorbim de o recomandare, nu de o obligaţie, în acelaşi context al nevoii altor state europene de reducere a dependenţei faţă de gazul rusesc. Am susţinut în faţa consiliului de miniştri că România nu anticipează reducerea consumului de gaze, mizând pe acoperirea lui din surse proprii de producţie, cu atât mai mult din 2027, după intrarea în producţie a Neptun Deep, ceea ce va face din ţara noastră primul producător de gaz din UE. Mai mult, am subliniat că, din contră, anticipăm creşterea consumului de gaze în România, atât prin restartarea industriei îngrăşămintelor chimice, cât şi prin extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor către populaţie prin programul Anghel Saligny”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.
Agenda de discuţii a inclus, de asemenea, analiza unor potenţiale soluţii pentru a creşte flexibilitatea în sistemele energetice, ca instrument pentru tranziţia energetică, şi un schimb de opinii cu industria producătoare de panouri solare din UE în scopul creşterii competitivităţii acesteia la nivel global. Ministrul ucrainean al energiei, German Galuschenko, a informat miniştrii cu privire la situaţia securităţii energetice din Ucraina şi starea sistemului energetic. Comisia Europeană şi-a reafirmat sprijinul pentru integrarea energetică a Ucrainei şi Republicii Moldova cu sistemul energetic european.
În marja reuniunii, a avut loc şi o şedinţă de coordonare cu statele din Alianţa Nucleară, ocazie cu care a fost adoptată o declaraţie privind recunoaşterea rolului energiei nucleare în decarbonizare şi analiza instrumentelor de finanţare ale UE care ar putea fi utilizate sau reconfigurate pentru a permite accelerarea proiectelor nucleare (capacităţi mari dar şi reactoare modulare mici).
Comisia Europeană a informat miniştrii energiei asupra progreselor realizate de statele membre în atingerea obiectivelor climatice pentru anul 2030, cu accent pe actualizarea planurilor naţionale energie-climă.
Reprezentanţii statelor membre reuniţi în Consiliu au indicat sprijinul pentru continuarea demersurilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin reducerea dependenţei de Rusia (în linie cu obiectivele planului REPowerEU), realizarea tranziţiei către energia regenerabilă şi cea cu emisii reduse de carbon, valorificarea surselor indigene de gaze naturale, investiţii în infrastructura de gaze naturale şi cea energetică, implementarea unor soluţii inovative precum baterii, stocare, hidrogen.
„Ministrul energiei Sebastian Burduja a prezentat elemente legate de strategia de asigurare a securităţii în aprovizionare a României, cu accent pe sursele indigene într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic, rolul gazului natural drept combustibil de tranziţie, importanţa menţinerii competitivităţii industriei europene şi necesitatea consolidării infrastructurii energetice cu rol critic pentru securitatea energetică în regiune, inclusiv pentru Republica Moldova. În acest sens, proiecte naţionale precum Neptun Deep, proiectele nucleare de la Cernavodă şi Doiceşti, şi hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti joacă un rol important în stabilitatea energetică naţională şi regională, inclusiv din perspectiva decarbonizării”, se menţionează în comunicat.
