România are multe atuuri pe scena mondială în ceea ce priveşte sectorul energetic, în primul rând oamenii şi în al doilea rând faptul că are tot ceea ce îi trebuie în acest domeniu, şi cred că această revoluţie energetică pe care suntem condamnaţi să o facem dacă vrem să rămânem competitivi are toate ingredientele să fie un exemplu în ţara noastră, a declarat, miercuri, minsitrul Energiei, Sebastian Burduja.
„România are multe atuuri pe scena mondială în ceea ce priveşte sectorul energetic. În primul rând oamenii, dumneavoastră şi toţi ceilalţi experţi în sectorul energetic pe care România îi are.(…) În al 2-lea rând, România chiar este o ţară binecuvântată de Dumnezeu. Are tot ceea ce îi trebuie în sectorul energetic şi cred că această revoluţie energetică pe care suntem condamnaţi să o facem dacă vrem să rămânem competitivi, are toate ingredientele să fie un exemplu în România”, a spus Burduja la o conferinţă organizată de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME).
Acesta a enumerat atuurile de care beneficiază România în privinţa resurselor de energie, cu referire la hidro, nuclear, gaze, energie regenerabilă, dar şi cărbune.
Astfel, în ceea ce priveşte resursa de apă, ministrul Energiei a subliniat că 60% din apa din Europa este în România şi avem în continuare proiecte importante de pe urma cărora beneficiem şi astăzi.
„Am văzut cu ochii mei multe dintre ele. Din păcate, multe arată aşa cum arătau acum 50-60 de ani. A fost la Vidraru recent. A fost întreţinută foarte bine, dar din păcate n-a fost modernizată. S-au încercat patru licitaţii, acum cred că suntem la cincea şi poate a cincea va fi cu noroc. Dar, cu siguranţă sunt şi alte proiecte în zona hidro. Am reluat proiectul Tarniţa- Lăpuşteşti, un proiect la care ţinem foarte mult. (…) Noi am considerat şi ne-am sfătuit cu destul de multă lume că el trebuie făcut acum mai mult ca oricând, având în vedere creşterea ponderii producţiei intermitente de energie regenerabilă şi după aia de echilibrare în sistem, creşterea numărului de prosumatori şi aşa mai departe”, a explicat Burduja.
Referitor la programul nuclear, el a reiterat că, în anii 70, România a luat „geniala decizie” de a apela la o tehnologie occidentală şi, de aceea, în prezent, când alte ţări din regiune depind de tehnologie nucleară rusească, noi suntem în plin avânt cu unităţile 3-4 de la Cernavodă, unde avem un calendar de implementare, în 2031-2032.
„Avem finanţarea asigurată de guvernul american, de guvernul canadian, de guvernul italian, de guvernul francez şi de guvernul român. Deci avem toate premisele să ducem la îndeplinire acest plan”, a punctat ministrul Energiei.
Acesta a reamintit şi că România are ambiţia de a fi printre primele ţări din lume care au reactoare modulare de mici dimensiuni, o tehnologie sigură, ce are toate certificările de la NRC, de la CNCAN şi de la toţi cei implicaţi.
Pe partea de gaze, Burduja a subliniat că în 2027 România are perspectiva de a fi primul producător din Europa, datorită zăcământului off-shore Neptun Deep.
„100 de miliarde mc, poate spre 200 miliarde, în zăcământul Neptun Deep. Vom vedea. Oricum, anual noi ne vom acoperi consumul intern şi aproape de două ori pe atât. Deci vom putea să folosim acest gaz în industria românească, în industria farma, în industria chimică, în producerea de îngrăşăminte chimice şi, sigur, dacă va rămâne, şi pentru export. I-am spus domnului Szijjarto (ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Peter Szijjarto n.r) că, dacă vom avea gaz şi dânşii vor plăti bine, n-avem o problemă să înlocuim gazul rusesc cu gaz românesc. Le putem face acest bine. Şi dânsul a agreat acest parcurs dar, repet, dacă vom avea, după ce ne vom îndeplini noi toate nevoile”, a precizat ministrul.
În ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, respectiv eolian şi solar, Sebastian Burduja a semnalat că rata de dezvoltare îi sperie pe mulţi, inclusiv pe specialiştii din Dispeceratul Energetic Naţional, care sunt îngrijoraţi de creşterea accelerată şi a numărului de consumatori şi a ponderii de energie regenerabilă, dar şi de producţia intermitentă în mixul de producţie românesc şi au dificultăţi în a menţine echilibrul sistemului,
„Dar este un fenomen care poate fi încurajat. Avem un plan ambiţios, punem în funcţiune, cel puţin în următorul an, un an şi jumătate, undeva la 2000-2500 de megawaţi. Sunt proiecte finanţate din PNRR, deci sunt convins că se vor face. Plus alte proiecte private care se vor face”, a afirmat ministrul Energiei.
Referitor la cărbune, el a menţionat că se încearcă „să se salveze ce mai poate fi salvat”, deoarece „nu poţi să elimini cărbunele, să nu mergi nici pe nuclear, să nu accepţi nici gazul şi să ai o energie sigură”.
