Burduja: România e angajată să facă tranziţia verde într-un mod pragmatic şi fezabil, un exemplu pentru regiune şi lume

România este foarte angajată să facă tranziţia verde într-un mod pragmatic şi fezabil, un exemplu pentru regiune şi lume, şi asta înseamnă utilizarea gazelor pe termen scurt şi mediu, dar şi a energiei nucleare, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Forumul de Afaceri al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).

„Temele pe care le vom aborda în aceste zile sunt absolut critice. Securitatea energetică şi tranziţia, investiţiile în infrastructură, promovarea energiei curate, facilităţi geotermale, inclusiv prin intermediul Alianţei Oraşelor Verzi, o iniţiativă P-TECC, şi, bineînţeles, reconstruirea sectorului energetic al Ucrainei şi cele mai bune moduri de a sprijini Republica Moldova şi Ucraina. (…) Ştim că avem nevoie de energie sigură. Ştim că avem nevoie de energie accesibilă. Ştim că avem nevoie de energie verde. Dar este foarte greu să le avem pe toate în acelaşi timp. Aşa că am propus să abordăm problema în această ordine: securitate, competitivitate şi prietenie faţă de mediu. (…) Cred că şi dacă nu ar fi existat deloc schimbări climatice, tot am fi fost dornici şi hotărâţi să găsim înlocuitori pentru petrol şi gaze. De fapt, în istorie, cărbunele a înlocuit lemnul, apoi petrolul a înlocuit cărbunele. Şi acum, energia solară şi eoliană, bateriile, energia geotermală şi hidrogenul sunt calea viitorului. Şi România este foarte angajată să facă tranziţia verde într-un mod pragmatic şi fezabil, un exemplu pentru regiune şi lume. Şi asta înseamnă utilizarea gazelor pe termen scurt şi mediu, iar proiectul nostru Neptun Deep va transforma această ţară în cel mai mare producător de gaze din UE în 2027, un an mare pentru noi. Şi apoi să folosim energia nucleară, cele două mari proiecte la care lucrăm la Cernavodă, Unităţile 3 şi 4, şi proiectul SMR de la Doiceşti (proiectul reactoarele de mici dimensiuni n.r)”, a afirmat Sebastian Burduja.

El a subliniat că sunt câteva elemente pentru succesul P-TECC, iar printre acestea se numără o viziune comună, voinţa de a face schimbări, curajul şi proiectele mari.

„Primul este să avem o viziune comună. De aceea suntem aici. Şi nu este uşor de realizat. Necesită dialog. Necesită multe compromisuri şi negocieri. Dar cred că putem face asta. Al doilea este voinţa de a schimba. Este întotdeauna mai uşor să faci lucrurile aşa cum au fost întotdeauna făcute. Dar, aşa cum am văzut constant, nu este ceva sustenabil. Aşa că avem nevoie de acea voinţă. Bineînţeles, din punct de vedere politic, este întotdeauna mai uşor să acţionezi pentru următoarele alegeri, nu pentru următoarea generaţie. Dar cred că sunt lideri în această sală care vor acţiona pentru următoarea generaţie şi vor face lucrurile corecte. În al treilea rând, avem nevoie de curaj şi proiecte mari”, a spun ministrul Energiei.

Acesta a vorbit despre trei proiecte importante în care este implicată România, respectiv SMR-urile, energia geotermală în Bucureşti şi cablul submarin din Marea Neagră.

Reprezentanţi de rang înalt din sectorul energetic public şi privat se reunesc marţi, la Palatul Parlamentului, în cadrul Forumului de Afaceri al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC) şi la evenimentul Alianţei Oraşelor Verzi, pentru a discuta despre securitatea energetică, tranziţia energetică, proiectele de infrastructură şi modul în care oraşele implementează strategii pentru a accelera căile curate.

Evenimentele se desfăşoară în cadrul celei de-a cincea reuniuni a P-TECC, organizate de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România şi Atlantic Council, şi vor continua miercuri cu o reuniune ministerială, care se va concentra pe rolul politicii industriale în atingerea obiectivelor noastre transatlantice de securitate energetică şi climă.