Câciu: Jumătate din PNRR înseamnă deficit; cea mai bună reţetă este ca deficitul să se plătească singur

Cea mai bună reţetă este ca deficitul să se plătească singur şi trebuie să recunoaştem ceea ce nu se spune şi anume că jumătate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) înseamnă deficit, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

„Ceea ce trebuie continuat este a nu afecta toxic economia: rezolvarea deficitului pe taxe. De aceea am şi negociat cu Comisia Europeană un deficit pe şapte ani pentru a nu interveni brutal în economie (…) De altfel, pe şapte ani vor face ajustare şi ţările din regiunea noastră, care intră şi ele în procedură de deficit excesiv. Ar fi fost o prostie din partea oricărui guvern să facă o ajustare pe termen mai scurt, pentru că spaţiul fiscal ar fi fost mai redus. Asta însemna mai puţini bani pentru economie. Unii vor spune: „Da, dar veţi face datorie în exces. Vă lungiţi mai mult decât vă este plapuma”. Eu cred că cea mai bună reţetă este ca deficitul să se plătească singur. Pare paradoxal ce spun, dar investiţiile sunt singurul multiplicator care pot să-ţi aducă venituri de aşa natură în viitor, încât deficitul să înceapă să scadă, să se ajusteze şi datoria să fie neutralizată treptat prin veniturile suplimentare care vin la buget şi, de ce nu, la un moment dat să ne aducă excedent. Nu consider că este momentul să ajustăm pe taxe”, a afirmat Câciu.

În viziunea ministrului, economia trebuie să fie aptă să se adapteze la schimbări şi să nu mai fie dependentă de stimuli economici decât din partea de investiţii.

„Toată lumea să înţeleagă că suntem parteneri la aceeaşi masă, economia să fie aptă să se adapteze la schimbări, economia să nu mai fie dependentă de stimuli economici decât din partea de investiţii, pentru că foarte mult economia globală a trăit pe perfuzii. Trebuie să ieşim din paradigma perfuziilor şi să intrăm în paradigma dezvoltării în toate componentele. Statul român să se reformeze, economia să se reconvertească spre investiţii. Oameni buni, haideţi să şi recunoaştem că jumătate din PNNR înseamnă deficit. Deci, atâta timp cât ne asumăm să facem acest PNRR trebuie să ne asumăm şi această presiune pe deficit, de 14 miliarde de euro, pentru că nu s-a spus asta. Toată lumea vorbeşte de PNNR, e foarte bine să-l facem, e foarte bine să-l realizăm. Noi avem o discuţie cu Comisia Europeană amplă şi nu suntem singurul stat. Franţa, Spania, Italia – toţi discutăm să se găsească soluţii să se flexibilizeze aceste reguli din PNRR. Nu pentru că suntem leneşi, ci şi pentru că, în Europa, PNRR la jumătatea implementării, este undeva la 30% ca nivel de absorbţie, ceea ce înseamnă, un semnal de alarmă când mai avem doar un an jumătate”, a explicat Adrian Câciu.

Programul guvernamental de investiţii, obiectivele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru 2024-2025 şi fondurile europene din cadrul multianual pentru România sunt doar câteva dintre subiectele de discuţie propuse în cadrul conferinţei „RoInvest – Ediţia a V-a”, organizată marţi, la Bucureşti.