Căra materiale în valiză din Germania, iar acum este numărul 1 în tehnica dentară

Antoaneta Fischer are în spate mai bine de trei decenii de antreprenoriat. A început în Germania, unde, împreună cu soţul ei, a deschis un cabinet stomatologic la începutul anilor ’80, iar pentru că serviciile lor au fost apreciate s-au dezvoltat rapid. 15 ani mai târziu însă, „glasul pământului” o rechema pe meleagurile natale, unde a pus, timid, bazele unui business care acum a ajuns numărul 1 în tehnica dentară.

„Povestea mea, cea de aici, a început în paralel cu Germania. Atât eu, cât și soțul eram stomatologi și aveam un business funcțional și profitabil acolo. Însă, prin 1995, ne-am gândit să facem o mică afacere și în România, așa că am deschis un laborator de tehnică dentară. Nu ne-am gândit niciodată că o să ajungă cel mai mare. Eu doar îmi doream să mă reconectez cu țara mea natală. Dar a fost un drum foarte greu, pentru că puteam să vin aici doar sâmbăta și duminica. În rest, de luni până vineri, lucram în Germania. Deci 7 zile din 7 gestionam două afaceri”, povestește antreprenoarea. Și a făcut naveta între cele două țări și cele două business-uri timp de două decenii. Îşi aminteşte că la începutul anilor ’90 nu reuşea să găsească materialele necesare la noi în ţară, aşa că weekend de weekend le căra ea în bagaj. „Aici era totul la nivel de începător. Nici nu exista noțiunea de antreprenoriat după Revoluție. La acel moment, erau doar câteva laboratoare în toată țara care lucrau ceramică, spre deosebire de Germania, unde se folosea doar ceramică de multă vreme. Acum 28 de ani, când am început eu aici, nu găseai mai nimic pe piață. Îmi amintesc că veneam în weekend cu valiza plină de materiale. Acum, am recuperat enorm. Foarte rar lipsește ceva și trebuie să comandăm de afară. A ajutat mult intrarea noastră în Uniunea Europeană pentru această dezvoltare accelerată care a dus la reducerea discrepanțelor.”

Lucra cu nemții să ajute românii

Antreprenoarea mai povestește și că, de fapt, ideea unui business în România încolțise în mintea ei cu trei ani înainte de a-i deschide porțile. Așa că tot ce câştiga în Germania strângea pentru a începe afacerea de „acasă”. A investit inițial în jur de 25.000 de dolari, apoi sumele au crescut proporțional cu viziunea de dezvoltare, ajungând în 2021 la o cifră de afaceri de 10,7 milioane de lei, dar și listarea la Bursă a companiei, cu o capitalizare de 33,7 milioane de lei.

„Acum, mai ales că suntem în era digitală, fără să investești constant nu ai cum să conduci un astfel de business. Sunt investiții foarte mari, astfel încât nici nu mai ai răgaz să te întrebi dacă trebuie să mai investești sau nu, ori cât anume să investești. Când ajungi într-un anumit punct, îți dai seama că trebuie să pui la bătaie atât cât e nevoie, ca să rămâi în joc la nivelul pe care ți-l dorești. Și, cum îți povesteam, ideea nu a fost să ajungem noi lider de piață, ci s-au întâmplat lucrurile natural, treaptă cu treaptă. Au venit din ce în ce mai multe comenzi, astfel că a trebuit să mai angajăm oameni, și tot așa. Am crescut organic. Și tot în mod firesc a venit și listarea la Bursă.” Antoaneta Fischer nu doar că a reuşit să construiască o afacere care a devenit de referinţă în România, ci a reuşit să se extindă şi pe pieţele internaţionale. Secretul colaborărilor cu străinătatea a constat în participarea la multe congrese şi expoziţii. De altfel, este şi sfatul pe care l-ar da oricărui antreprenor care cochetează cu ideea de a-şi vine produsele sau serviciile în afara ţării. Astfel de întâlniri oferă cel mai promiţător şi mai simplu cadru pentru parteneriate. Ea însă a fost primită cu brațele deschise în străinătate și datorită istoricului ei și al soțului. „N-a fost foarte complicat să stabilim legături internaționale. Sunt 40 de ani de când am luat contact cu lumea dezvoltată, așa că deschiderea a fost foarte mare de acolo. În plus, ne-a ajutat și experiența soțului. El este implantolog și a operat în mai multe țări, așa că deja aveam relații acolo, iar ușile ni s-au deschis mai ușor. Ca să îți dau un exemplu, primii mei clienți pe export, pentru laboratorul din România, au fost niște francezi. Și după ce am văzut că reușim să lucrăm foarte bine cu străinătatea, am început să accesăm diverse piețe: Germania, Italia, Olanda, Suedia, Israel, Elveția, SUA și multe altele. Însă, primii 20 de ani i-am dedicat pieței din România. Mi-am dorit, dacă tot mă întorsesem într-o piață emergentă, să schimb mersul lucrurilor aici. Și probabil că această determinare m-a și adus acum în vârful piramidei. Dar să știi că, odată intrat în această „horă” a antreprenoriatului, trebuie să joci, dacă vrei să rămâi relevant, așa că acum focusul este pe colaborările externe. În România, prețurile sunt încă jos, și înțeleg că puterea de cumpărare nici nu se va ridica foarte curând la nivelul Occidentului, așa că trebuie să păstrăm proporțiile. Și nu vă gândiți că vreau să lucrez cu străinii doar pentru că iau mai mulți bani de la ei. Nici poveste! Dar afară lucrurile se întâmplă altfel. Acolo oamenii sunt asigurați pe zona de stomatologie, așa că sunt și mult mai conștiincioși când vine vorba despre igiena orală”, explică antreprenoarea.

Un om de valoare, nu unul de succes

Mai mult decât atât, pentru a se alinia cu accelerarea strategiei de dezvoltare și pentru a fi mai aproape de clienții străini, anul trecut, Antoaneta Fischer a achiziționat și un laborator dentar în Germania, în care a investit aproximativ 80.000 de euro. Recunoaşte deschis că succesul ei se datorează şi echipei de zeci de oameni pe care o gestionează, unii dintre ei fiind prezenţi încă din prima zi a business-ului. S-a dezvoltat constant și a ajuns acum la o echipă care numără 90 de angajați, dar spune că necesarul de oameni ar fi aproape triplu dacă nu ar fi prins din fază incipientă valul digitalizării. Însă, pe cât de recunoscătoare le este oamenilor și pe cât de conștientă este de rolul fundamental al unei echipe pentru succesul unui business, tot latura umană a fost și cea care a provocat-o cel mai mult. Ca lider al unei echipe foarte mari trebuia să știe exact cum să mențină armonia în colectiv. Însă și cea mai mare decepție a venit tot din această zonă, nu din contracte eșuate sau parteneriate nefinalizate. „Cea mai mare durere a mea, ca antreprenoare, a ținut de latura umană. Nu mă deranjează nimic altceva mai tare decât minciuna. Și sufeream de fiecare dată când eram mințită în față de angajați. Nu am înțeles rostul, mai ales că eu îmi dădeam tot concursul să le fie bine. Ca să înțelegeți, în România nu prea se găseau tehnicieni dentari, și noi trebuia să îi specializăm. Și investeam în ei nu doar timp și bani, dar și o parte din suflet, pentru că îi învățam meserie ca pe copiii mei. Ne-au trecut prin mână peste 300 de oameni. Și unii dintre ei plecau după ce învățau. Era o decepție foarte mare, și sufeream. Și nu pentru că se oprea businessul în loc când plecau unul, doi, trei, ci pentru că mă mințeau în legătură cu motivul plecării. Dacă mi-ar fi spus că pleacă pentru că au găsit un job mai bine plătit sau că vor să își deschidă propriul laborator sau că și-au dat seama că nu se regăsesc în domeniu, înțelegeam. Dar îmi dădeau diferite motive, și eu aflam ulterior că au mințit. Nici acum nu îi înțeleg, dar nici nu vreau să generalizez și să îmi pierd încrederea în oameni. Este alegera fiecăruia, până la urmă, dacă vrea să fie un om de succes sau un om de valoare”, mărturisește antreprenoarea.

Pentru Antoaneta Fischer succesul înseamnă tocmai capacitatea ei de a fi un om de valoare. Dar la acest statut a ajuns în timp, în primul rând învățând să aibă încredere în ea și în ideile ei, care au la bază vorbele filosofului american Ralph Waldo Emerson: „Puterea de a fi tu însuţi într-o lume care încearcă în permanenţă să te schimbe este una dintre cele mai mari realizări din viaţa ta.”