Cătălin Vișan, Deputy CEO – Operations, Concelex: Nu ar trebui să rămână proiecte începute și neterminate

Dezvoltarea infrastructurii presupune cheltuieli întinse pe mai mulți ani, în timp ce sursele de finanțare, bugetele și deciziile administrației se pot schimba înainte ca lucrările să ajungă la capăt. Pentru companiile care construiesc, această diferență se vede în organizarea șantierelor, în relația cu furnizorii și în capacitatea de a pregăti alte investiții. Cătălin Vișan, Deputy CEO – Operations, Concelex, consideră că în aceste momente România are nevoie de consecvență și viziune: trebuie să ducă la bun sfârșit proiectele începute și să creeze condiții pentru atragerea capitalului privat.

Un șantier deschis pune în mișcare un întreg ecosistem de companii, de la constructori și furnizori de materiale până la transportatori, iar lipsa banilor se transmite pe același traseu, cu efecte asupra investițiilor și a locurilor de muncă. Astfel, pentru România, continuarea proiectelor începute devine o problemă care privește întreaga economie, a explicat Cătălin Vișan, Deputy CEO – Operations, Concelex, la conferința „Driving the Future Forward”, organizată de Antena 3 CNN în cadrul Smart Urban Mobility. 

Costul șantierelor oprite

În construcții, un contract înseamnă o serie de cheltuieli asumate cu mult înainte de terminarea lucrărilor, iar firmele trebuie să poată conta pe un calendar al încasărilor pentru a-și plăti echipele și furnizorii și pentru a păstra ritmul pe șantiere. „Cred că a fost și o declarație oficială a patronatului acum ceva timp, în care s-a explicat că nu suntem la zi cu plățile și s-a pus un presing și un push foarte puternic ca să se închidă execuția și șantierele. Iar acum așteptăm verificarea hârtiilor și a documentelor, a lucrurilor executate, ca să se ajungă apoi și la plată”, a declarat Cătălin Vișan.

Pentru comunități, o investiție oprită poate însemna amânarea unui serviciu de care au nevoie, dar și riscul ca banii deja cheltuiți să nu producă rezultatul pentru care au fost alocați. Reprezentantul Concelex a dat mai multe exemple în acest sens, cum ar fi un campus universitar din Focșani, rămas la stadiul de fundație, și lucrări de consolidare a unor blocuri din Buzău, pentru care continuarea finanțării era neclară. Problemele privesc investiții din PNRR aflate în etape foarte diferite, de la proiectare și organizare de șantier până la lucrări deja avansate, ceea ce face necesară o decizie privind continuarea fiecărui contract. „Sunt într-un procent de 2%, poate au doar proiectarea făcută, sau sunt într-un stadiu de 5%, cu organizarea de șantier făcută, sau 30%, sau 40%. Încă nu există un răspuns. Ce se întâmplă cu acest proiect? Vor fi preluate pe anumite finanțări?”, a spus Cătălin Vișan.

Soluții pentru finanțare

Alegerea investițiilor care primesc bani în continuare influențează și felul în care firmele își organizează activitatea pentru anii următori, pentru că păstrarea unor echipe și cumpărarea de echipamente depind de lucrările pe care se pot baza. Opririle lungi fac această planificare mai dificilă, iar reluarea unui șantier presupune un nou efort de organizare.

„Din punctul meu de vedere, cred că nu ar trebui să rămână proiecte începute și neterminate, iar aceasta este prima prioritizare. Iar apoi, cu siguranță, ar trebui să ne gândim la niște proiecte care vor avea finanțare și europeană în următoarea perioadă, cât și la dezvoltarea și implementarea parteneriatului public-privat. Cred că aici poate să fie o cheie de lungă durată, care nu este în momentul de față în România, dar în celelalte state europene există și în toată lumea și ar fi un flux de capital pe care cred că încă nu putem să ne dăm seama cât de mare ar fi”, a precizat reprezentantul Concelex.

Compania Concelex a construit deja un spital la Târgu Mureș, iar Cătălin Vișan consideră că mecanismul parteneriatului public-privat ar putea atrage în România și alte grupuri sau fonduri de investiții interesate de astfel de proiecte, inclusiv în domeniul medical. „Cu siguranță și pentru spitale, pot fi și anumite lucrări de infrastructură. Putem aminti aici un mare proiect din New York, un pod care a fost executat în parteneriat public-privat. Este vorba despre un parteneriat public-privat al unei firme spaniole. Prin urmare, există peste tot în lume acest mecanism”, a continuat Cătălin Vișan. Acesta însă a atras atenția că, după încheierea PNRR, România are nevoie să clarifice cadrul legislativ pentru ca astfel de proiecte să poată fi demarate. 

Constructorii locali, o resursă strategică

O legislație care să permită parteneriatul public-privat ar ajuta enorm și la evoluția companiilor autohtone. Iar asta cu atât mai mult cu cât dezvoltarea unor constructori români capabili să preia proiecte mari presupune ani de investiții și experiență acumulată pe șantiere, iar modul în care sunt finanțate și continuate lucrările publice influențează nu doar rezultatul fiecărui contract, ci și capacitatea țării de a păstra oamenii și echipamentele de care va avea nevoie pentru viitor.

„Ce aș vrea să menționez este că este foarte important să ne gândim la capacitatea strategică a unei țări de a avea niște firme proprii, locale, care să poată să facă anumite lucrări. Avem pentru prima dată la granița noastră un război armat, cu Ucraina, iar lecția pe care am învățat-o de la ucraineni este că, atunci când un pod este distrus, o șosea este distrusă, nu poți să aștepți să vină firmele de afară ca să îți repare respectiva infrastructură”, a punctat Cătălin Vișan.