Ce le-ar putea rezerva investitorilor de la BVB anul 2026?

În 2025, bursa românească a avut o evoluție excelentă, atingând creșteri de peste 40%, cu toate că economia a fost lovită de măsuri fiscale dure și marile companii au raportat profituri în scădere. În 2026, însă, piața de capital intră într-o perioadă în care entuziasmul probabil va dispărea. Totul ține acum atât de modul în care care firmele își pot corecta rezultatele, cât și de efectul noilor impozite asupra încrederii investitorilor.

Finalul anului 2024 a fost unul traumatizant pentru societatea românească, iar după rezultatele șocante ale primului tur al alegerilor prezidențiale piețele financiare au reacționat imediat, fiind calmate doar după ce Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor. Chiar și așa, anul 2025 părea că va fi unul turbulent și că acțiunile listate la Bursa de Valori București ar putea, cel mult, să repete performanța din 2024, atunci când indicele de referință BET a crescut cu mai puțin de 10%. În plan politic, lucrurile au continuat să meargă pe traiectoria pe care s-au înscris la finalul anului trecut, dacă nu chiar mai rău decât părea atunci. Alegerile din luna mai au arătat că valul extremist nu s-a stins odată cu anularea alegerilor, iar în lunile următoare am văzut același comportament care le-a adus politicienilor din partidele tradiționale două înfrângeri rușinoase în jumătate de an la alegerile prezidențiale. Mai mult, risipa bugetară din anii anteriori a generat nevoia urgentă pentru măsuri de austeritate, care au redus consumul privat și vor pune presiune pe creșterea economică de anul viitor (sau pe scăderea economică, nu ar fi exclus).

Bursa urca, economia scârțâia

În plan bursier lucrurile au stat complet diferit. Anul 2025 a fost unul dintre cei mai buni ani din istoria pieței de capital locale, indicele BET având până în momentul de față o creștere de peste 40%, cea mai mare creștere de după anul 2009 și a 5-a cea mai mare creștere anuală de la lansarea sa, în anul 1997. Până la finalul anului se mai pot schimba lucrurile în sus sau în jos, însă concluzia rămâne aceeași: anul bursier care e aproape să se încheie a fost unul mult peste așteptările sumbre pe care le aveam atunci când a început.

Nu putem să nu observăm, totuși, că evoluțiile bursiere au fost deconectate de la realitatea macroeconomică, iar în unele cazuri chiar de la rezultatele financiare ale emitenților. Dintre cei mai mari patru emitenți incluși în indicele BET, care au o pondere cumulată de 61,28% din acesta în momentul de față, trei au avut în primele nouă luni ale anului scăderi ale profitului net: OMV Petrom cu 12,56%, Banca Transilvania cu 16,38%, iar Hidroelectrica cu 34,48%, unul singur având o creștere a profitului, Romgaz, și acesta cu doar 7,07%. Prețul acțiunilor a fost într-o altă galaxie față de profit: la OMV Petrom a crescut cu 37,09% până acum, la Banca Transilvania cu 33,27%, iar la Romgaz cu nu mai puțin de 91,25%. Hidroelectrica a fost singura cu o creștere mică, de doar 1,96%, în condițiile în care a avut, totuși, cea mai proastă evoluție a rezultatelor financiare.

Toate cifrele de mai sus par să fie despre anul 2025 la bursă, dar ele sunt de fapt în mare măsură despre anul 2026. Asta pentru că o necorelare atât de mare între rezultatele financiare și prețul acțiunilor nu poate dura la infinit, iar pentru a se menține pe trendul pozitiv, sau măcar pentru a nu ajunge la scăderi, acești emitenți ar trebui să revină la niște performanțe financiare superioare celor din acest an.

Iar aici ne întoarcem la macroeconomie și la politică. Situația economică a țării este una fragilă, cu un deficit bugetar foarte mare, o datorie publică la pragul de 60%, peste care începe să devină nesustenabilă, si o rată a inflației de aproape 10%. Măsurile de austeritate au avut rezultate modeste până acum, fiind concentrate mai mult pe creșteri de taxe indirecte, precum TVA și accize, care în teorie ar fi trebuit să aducă mai rapid bani suplimentari la buget, dar au avut mai degrabă efectul de a reduce consumul, creșterea veniturilor fiind una marginală. De la începutul anului vor fi implementate noi măsuri de creștere a taxelor și impozitelor, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe un mediu privat deja apăsat de o povară fiscală la limita suportabilității. E greu de crezut că economia va putea avea o evoluție mai bună în 2026 decât în 2025, existând inclusiv posibilitatea unei scăderi economice la finalul anului, iar acest lucru se va reflecta și asupra afacerilor companiilor listate la bursă.

Pentru investitorii de la Bursa de Valori București, măsurile de austeritate lovesc din două direcții. Pe de o parte, este impactul asupra economiei și companiilor listate, iar pe de altă parte este impactul creșterilor directe de impozite. Impozitul pe veniturile din investiții realizate prin intermediari rezidenți va crește de trei ori pentru instrumentele financiare deținute mai mult de un an (de la 1% la 3%) și de două ori pentru cele deținute mai puțin de un an (de la 3% la 6%), iar impozitul pe dividende va crește la 16%, după ce la începutul anului era la doar 8%. Aceste creșteri vor lua o parte din banii investitorilor la bursă și îi vor redirecționa către cheltuielile publice, având ca efect scăderea sumelor disponibile pentru investiții și, posibil, îndepărtarea unora dintre investitori.

Energia și băncile, sectoare-cheie

Totuși, așa cum s-a dovedit până acum de multe ori, oricât de proastă ar fi situația macroeconomică sau cea a investitorilor, vor exista mereu emitenți care să scoată capul deasupra celorlalți, fie pentru că au un management mai bun decât media, fie pentru că pur și simplu activează în domenii care sunt mai puțin afectate de problemele economice, sau chiar sunt ajutate de aceste probleme. Dacă ne uităm la structura pe sectoare a pieței de capital locale, regăsim trei sectoare foarte bine reprezentate: cel financiar, care include în principal băncile, fostele SIF-uri și Fondul Proprietatea, cel de utilități, populat în principal de companii din zona de energie electrică, și cel energetic, cu cele două companii mari din producția de petrol și gaze naturale.

Liberalizarea pieței de energie electrică de la jumătatea acestui an are efecte pozitive pentru producătorii și furnizorii de energie electrică, iar aceste efecte vor mai dura și anul viitor, cel puțin în prima jumătate a acestuia, atunci când comparația se va face cu o perioadă din 2025 în care prețurile erau reglementate. Pentru distribuitori și transportatori nu ne putem aștepta la vreun efect pozitiv, dar nici la efecte negative asemănătoare celor din 2022, deoarece între timp a fost schimbat cadrul de reglementare al ANRE, iar creșterea costurilor cu consumul propriu tehnologic este compensată mai rapid. Pentru cele două companii din energie ar putea veni o altă veste bună, și anume liberalizarea pieței gazelor naturale de la 1 aprilie 2026, atunci când expiră perioada de plafonare a prețurilor. Momentan nu e sigur că această perioadă nu va fi prelungită, așa că achiziția de acțiuni în așteptarea liberalizării pieței este mai degrabă o speculație. Atât pentru producătorii de gaze naturale, cât și pentru cei de energie electrică există mereu perspectiva supraimpozitării, așa că în orice moment o evoluție favorabilă a pieței se poate concretiza în creșteri ale încasărilor bugetare în loc de profituri mai mari pentru acționari.

Pentru sectorul bancar există deja o creștere de la 2% la 4% a impozitului pe cifra de afaceri, ceea ce are un impact moderat asupra rezultatelor, într-un sector în care marjele de profit raportate la cifra de afaceri sunt unele destul de mari. În mod neobișnuit, ratele de dobândă nu au crescut în linie cu rata inflației, ROBOR fiind în momentul de față real negativă pe toate intervalele de timp. O explicație posibilă este așteptarea ca inflația să fie doar una temporară, generată de liberalizarea pieței energiei electrice.

Influențe multiple

Pe lângă toată drama din România, va fi de urmărit și cea de pe plan extern, mai ales din Statele Unite, acolo unde Donald Trump se poate răzgândi de pe-o zi pe alta în legătură cu decizii de importanță majoră pentru țara sa și uneori pentru întreaga omenire. Războiul comercial cu China și Uniunea Europeană, războiul real din Ucraina și alte subiecte asupra cărora Trump are influență pot genera oricând reacții în lanț pe piețele financiare la o simplă postare pe rețelele sociale a președintelui american.

Într-o notă mai optimistă, listarea recentă a Cris-Tim, împreună cu dificultățile prin care trece bugetul public, ar putea da naștere unui val de listări sau extinderi ale free-float-ului pentru emitenții deja listați. Premierul a anunțat de mai multe ori intenția de a lista companii de stat pentru a acoperi deficitul bugetar, iar din zona privată există deja un anunț din partea agenției de turism Christian Tour privind listarea în primul trimestru din 2026, fiind posibil ca și alți antreprenori să fie încurajați de suprasubscrierea uriașă de la Cris-Tim și să ia în considerare listarea mai rapidă la Bursa de Valori București.