Chisăliță (AEI): Când vine gerul, România intră în modul de supraviețuire, nu în modul de eficiență

Consumul zilnic de gaze a crescut, la nivel național, cu 5%, în perioada 14 – 18 ianuarie, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ține casa caldă, fie că e soluție de avarie sau de disperare, iar în mod normal, acest ‘cocktail’ înseamnă scumpiri, deoarece în România energia nu e ieftină când e nevoie de ea, susține președintele Asociației Energie Inteligență (AEI), Dumitru Chisăliță.

‘Când vine gerul, România intră în modul de supraviețuire. Nu în modul de eficiență, nu în modul de strategie, nu în modul de stat funcțional. Modul ‘Doamne-ajută și să nu se strice nimic’. Între 14 și 18 ianuarie 2026, frigul a apăsat pe două pedale simultan: gazele și electricitatea. Și, ca de obicei, țara a simțit instantaneu efectul. Consumul zilnic de gaze a crescut în această perioadă cu 5% – pentru încălzirea populației, pentru CET-uri, pentru industrie, iar tranzitul de gaze către Republica Moldova cu 15%. Consumul orar la vârf de electricitate a sărit cu 7%, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ține casa caldă, fie că e soluție de avarie sau de disperare. În mod normal, acest ‘cocktail’ înseamnă o singură concluzie: scumpiri. Pentru că, în România, energia nu e ieftină când e nevoie de ea. Și atunci, pe fondul gerului, prețul gazului a început să urce. PZU gaze a crescut cu 13% din 14 ianuarie. Asta nu e ‘o fluctuație’. E un semnal clar de alarmă: cererea a crescut brusc, presiunea pe aprovizionare s-a intensificat, iar capacitățile de import și tranzit au devenit puncte nevralgice. Cu alte cuvinte, România a intrat în zona în care gazul devine resursă sub presiune, iar fiecare metru cub economisit începe să conteze financiar și operațional’, a explicat Chisăliță, într-o analiză publicată luni.

Potrivit sursei citate, această situație a declanșat automat un reflex, păstrarea gazului pentru consumatorii prioritari, fără a fi ars în centrale termoelectrice.

‘Dacă ai alternative, când gazul e scump, nu îl transformi în electricitate, deoarece asta înseamnă facturi mai mari, importuri mai mari, dependență mai mare și, în final, vulnerabilitate. Și totuși, în ianuarie 2026 apare fenomenul aparent ‘paradoxal’. În același interval în care gazul s-a scumpit, PZU la electricitate a scăzut cu 35%. Asta ar trebui să ridice sprâncenele oricui a trăit ultimii ani în Europa, unde regula a fost simplă și brutală: gaz scump = curent scump. Și nu doar scump, ci dureros de scump, cu economie lovită, industrie sufocată și populație pusă să aleagă între căldură și mâncare. Dar România, pe 18 ianuarie 2026, a avut o fereastră rară de protecție. Nu pentru că Guvernul a fost genial. Nu pentru că autoritățile au planificat magistral. Ci pentru că a bătut vântul și oferta ieftină a crescut masiv. Importurile au scăzut raportat la consum. Cărbunele a scăzut. Eolianul a crescut. Iar efectul esențial este unul pe care propaganda anti-eoliană îl ignoră intenționat: prețul electricității a coborât, cererea a scăzut, oferta alternativă a fost suficient de mare ca să înlocuiască producția scumpă. Pe 18 ianuarie 2026 s-a produs ceea ce în termeni economici se numește ‘decuplare’ între gaz și electricitate. Gazul s-a scumpit, curentul s-a ieftinit. Cererea a crescut la ambele forme de energii, dar piața de electricitate a primit o gură de vânt’, notează specialistul.

Acesta a menționat, totodată, că hidrocarburile folosite pentru producerea de energie electrică au scăzut la jumătate în noaptea de 17 spre 18 ianuarie, și cu 25% în prima parte a zilei de 18 ianuarie.

Analiza AEI subliniază faptul că, în aceeași zi, s-au economisit circa 2,8 milioane mc de gaze, cu consumuri ridicate de gaze în România și cantități importante de gaze tranzitate către Republica Moldova.

‘Fără această ‘plasă’ oferită de producția eoliană, în România ar fi nevoie de până la 2,8 milioane mc/zi suplimentar, ceea ce ar fi putut împinge importurile plus tranzitul de gaze până la limite problematic de atins. Gazul neconsumat în România înseamnă mai multă stabilitate și predictibilitate și peste Prut. Asta e solidaritate energetică reală, nu postări pe rețele sociale. Concluzia este că România a câștigat pe două fronturi în același timp. A protejat consumatorii de electricitate de scumpire, a economisit o cantitate de gaz exact când gazul era scump și a redus dependența de importuri într-un moment critic. Iar asta s-a întâmplat pentru că, în această zi, sistemul energetic a avut alternative. Așa că întrebarea corectă nu este dacă energia eoliană ‘ne ajută’. 18 ianuarie 2026 nu a fost doar o zi cu vânt. A fost o zi în care România a văzut, negru pe alb, cum arată un episod de securitatea energetică, nu improvizație, nu ‘merge și-așa’, ci alternativă reală, ieftină și disponibilă’, subliniază Chisăliță.

Reprezentantul AEI este de părere că, fără a nega rolul actual al energiei eoliene, acest scenariu trebuie tratat ca o temă strategică pentru viitor, pentru pregătirea unor măsuri de siguranță: diversificarea surselor, rezerve de capacitate flexibilă, stocare de energie și management inteligent al cererii, concomitent cu dezvoltarea ‘autonomiei energetice’.