Cifrele care arată că românii nu sunt înnebuniți după cash, dar că își pierd încrederea în economie

Discuțiile despre cantitatea de bani cash aflați în portofelele populației și în seifurile companiilor ar fi trebuit să includă și cantitatea de bani aflată în formă digitală în băncile comerciale și la Banca Națională a României (BNR). Doar așa puteam vedea întregul tablou al masei monetare și cât de digitalizată este de fapt „averea” românilor. Cert este însă că miza limitării plăților cash, măsură la care s-a renunțat, era însă mai mică decât ne puteam aștepta: ponderea banilor fizici este egală cu cea a populației nebancarizate. Cu alte cuvinte, băncile ar fi avut de câștigat, dar cam atât. Pe de altă parte, trebuie remarcată creșterea impresionantă a valorii depozitelor bancare, fapt care denotă o lipsă a încrederii populației în economie: depozitele bancare sunt cele mai sigure investiții, dar și cu randamentele cele mai mici. 

Dintr-un total de 640,7 miliarde lei de masă monetară totală la sfârșitul lunii septembrie, ultimele date disponibile ale BNR, doar 109,2 miliarde lei erau bani în afara sistemului bancar, adică numerarul în circulație, la care adaugă 11,8 miliarde lei în numerar aflat în casieriile instituților de credit. Restul de peste 530 miliarde lei erau bani „digitali”, cifre din contabilitatea băncilor și a companiilor, sume disponibile pentru proprietari la fel de ușor precum numerarul, dar fără existe sub formă cash. De altfel, așa funcționează sistemul economic modern, banii în formă digitală fiind mult mai ușor de gestionat. Miliardele de tranzacții efectuate zilnic nu ar putea fi susținute prin monede sau alte instrumente financiare fizice. Mai mult, miliardele de euro, dolari sau alte valute transferate zilnic transfrontalier, nu ar fi posibile sub formă cash. De aceea, pe măsură ce sistemul digital va deveni mai rapid și mai sigur, vor fi efectuate tot mai puține tranzacții cash. 

Pe lângă numerarul în circulație, în sistemul bancar se mai găsesc 285,4 miliarde lei, bani din conturi curente. Sumele se numără zilnic de către BNR prin depozitele overnight (peste noapte). Separat, în masa monetară intră și depozitele la termen, cu durata inițială de până la doi ani inclusiv, fiind incluse de BNR și depozitele rambursabile după notificare la cel mult trei luni. Valoarea acestora la nivelul lunii septembrie era de 246 miliarde lei. 

Banca Națională mai are o modalitate de împărțire a masei monetare, în active externe și active interne. Activele externe includ creditele acordate nerezidenților, depozitele plasate la nerezidenți, titlurile de natura datoriei deținute (emise tot de nerezidenți), acțiunile deținute și alte participații de capital la nerezidenți și aurul monetar. Din acestea se scad pasivele externe, care includ resursele atrase de la nerezidenți, cum sunt depozitele și titlurile de natura datoriei emise pe piețele externe. Valoarea activelor externe nete se ridica la 327,5 miliarde lei, în creștere cu 28% față de septembrie 2022. Activele interne nete, cu o valoare de 313,2 miliarde lei, cu 4,2% mai mici decât în septembrie 2022, se calculează prin scăderea din activele interne a pasivelor interne. Activele interne includ creditele acordate rezidenților, titlurile de datorie deținute (emise de rezidenți), acțiunile deținute și alte participații de capital la rezidenți. Pasivele interne includ resursele atrase de la rezidenți, adică depozitele cu durată inițială mai mare de doi ani (inclusiv depozitele rambursabile după notificare la mai mult de trei luni), titlurile de datorie cu maturitate mai mare de doi ani emise pe piața internă.

Depozite versus credite

Valoarea depozitelor bancare ale populației a ajuns în septembrie la 322,3 miliarde lei, dintre care 202,7 miliarde lei în monedă națională și 119,5 miliarde lei (echivalent) în valută. Creșterea valorii depozitelor populației este impresionantă în ultimii ani, de la 223,4 miliarde lei în ianuarie 2020, adică o majorare de 44%. Față de septembrie 2022 creșterea este de 12,5%, ceea ce arată o majorare constantă a valorii depozitelor de-a lungul anilor. Și depozitele companiilor au crescut, de la 184,2 miliarde lei în septembrie 2022 până la 198,4 miliarde lei în septembrie anul acesta, adică o apreciere de aproape 8%. 

Din totalul de 322,3 miliarde lei în bănci, 166 miliarde lei erau sub formă de depozite la termen, inclusiv în cele mai mici de un an. O valoare aproape egală cu cea a valorii creditelor acordate populației, care se ridica la 172,9 miliarde lei în septembrie 2023. Valoarea creditelor este egală cu cea din septembrie 2023, când se ridica la 172,86 miliarde lei. Din total, creditele pentru locuințe aducau aproape 105 miliarde lei (împrumuturi pe termen lung), iar cele pentru consum și alte scopuri, 67,9 miliarde lei (împrumuturi pe termen scurt și mediu). Evoluția divergentă a depozitelor și a creditelor, adică o creștere față de o stagnare, este o consecință directă a situației economice din ultimii doi ani, cu inflație mare și dobânzi bancare în creștere. De altfel, majoritatea creditelor acordate în 2023 pe termen lung, au fost de refinanțare, pe măsură ce dobânzile au scăzut, iar clienții au căutat să ia credite noi cu dobânzi fixe pentru următorii ani. 

Depozite versus cash

Dacă comparăm valoarea depozitelor bancare, de 322 miliarde lei, cu cea a numerarului în circulație, de 109 miliarde lei, putem vedea că banii fizici au o pondere de circa 30% din cea a banilor din bănci. O pondere aproape egală cu cea a populației care nu este bancarizată, adică nu are niciun cont bancar, și care este de 31% din total (populație nebancarizată, conform datelor Asociației Române a Băncilor – ARB). Un studiu realizat de IRES pentru ARB arată că în tranzacțiile pe care le realizează în mod obișnuit, 4% dintre români utilizează numai cardul, 26% mai mult cardul, 34% numerarul și cardul în egală măsură, 23% mai mult numerar și 13% numai numerar. Comparativ cu perioada de dinainte de pandemie, 37% dintre respondenți consideră că folosesc mai mult cardul ca înainte, 49% că nu s-a schimbat nimic și 14% declară că folosesc mai mult numerar decât înainte.

Există însă probleme și în cazul depozitelor bancare, care au un grad ridicat de polarizare. Mai exact, 1% dintre deponenții persoane fizice dețin 25% din volumul total de depozite bancare acoperite de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). „Valoarea medie a unui depozit este foarte mică în România, de aproximativ 10.000 lei, chiar mai puţin de 10.000 lei. Şi într-adevăr avem un grad relativ ridicat de concentrare, în sensul că un număr relativ mic de deponenţi, 1% să spunem, din numărul total al deponenţilor persoane fizice deţine aproximativ 25% din valoarea totală, din volumul total al depozitelor acoperite. Această evoluţie se constată nu numai în România, în ţările, să spunem aşa, din regiunea noastră”, a declarat Petre Tulin, directorul general al FGDB, la o conferinţă dedicată industriei bancare şi financiare, organizată de Institutul Naţional de Statistică şi Grupul de presă MediaUno, în cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: The Highway to Succes”.

Gradul de acoperire a depozitelor, care sunt garantate prin lege până la valoarea de 100.000 de euro, este de 99,5% pentru persoanele fizice și de 96,3% pentru companii. Șeful FGDB a mai arătat că intențiile de a contracta un credit imobiliar de către populație, conform unui sondaj realizat recent, a scăzut de la 18% la 14% (2023 versus 2022), în timp ce intenția de a-și deschide un cont de economii sau un depozit a rămas constantă la 11%.