Cifrele care explică lipsa de performanță a sectorului agricol

În agricultura românească avem peste 790.000 de fermieri care beneficiază de subvențiile acordate de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), dar numai 27.000 de fermieri sunt înregistrați fiscal. Avem 32,69% din totalul fermierilor la nivel UE, dar nu producem decât 3,3% din valoarea produselor agro-alimentare la nivel UE, în timp ce importurile de produse agro-alimentare aduc un deficit la bugetul național din ce în ce mai mare. Acesta s-a apropiat anul trecut de 5 miliarde de euro, marcând astfel o creștere de circa 3,5 ori în ultimii 10 ani. Ineficiența cu care producem este un fenomen generalizat în economia românească, iar datele Institutului Național de Statistică (INS) demonstrează acest lucru.

Pentru a produce 100 de euro din PIB, România consumă 323 de kilograme de materiale, având cea mai ridicată ineficiență materială dintre toate țările europene, potrivit INS. Eficiența materială se măsoară ca raport între consumul total de materiale pe timp de un an dintr-o țară, și PIB-ul creat în acel an. La polul opus din punct de vedere al eficienței se află Luxemburg și Olanda, cu un consum mediu de sub 30 de kilograme de materiale pentru a obține 100 de euro. O explicație pentru această situație o găsim și în starea sectorului agricol românesc. 

„În Polonia sunt sub 100.000 de fermieri la o suprafață agricolă mai mare decât a României, dar eficiența economică a fermelor din această țară este net superioară celor de la noi. Dovada o reprezintă exporturile de produse agro-alimentare și toate acestea se datorează politicilor economice, nu populiste, practicate de polonezi. Dacă am discuta din punct de vedere economic, România nu poate avea mai mult de 100.000-130.000 de ferme. Adică 130.000 de fermieri (antreprenori) care vor lucra numai pe criterii de performanță și ei vor schimba în totalitate datele economice ale sectorului agricol. Asta va însemna, inclusiv, creșterea nivelului de trai în mediul rural”, explică dr. inginer Nicu Vasile, președintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

În condițiile în care doar 27.000 de fermieri sunt fiscalizați în România, restul lucrează practic la negru, deși primesc subvenții. Specialiștii spus că problema s-ar rezolva rapid dacă acești fermieri, care dețin aproape 5 milioane de hectare de teren, vor fi obligați să-și declare la APIA producțiile obținute. În acest fel, statul ar avea o idee mult mai clară despre randamentele agriculturii pe toate grupele de produse și despre profitabilitatea sectorului. În final, am vorbi despre impulsionarea comasării terenurilor și despre reducerea numărului de fermieri. Unul dintre răspunsurile la întrebarea de ce nu se ia o astfel de măsură este ușor de intuit. Dacă nu am mai avea aproape 800.000 de fermieri înregistrați la APIA, nu am mai avea nevoie nici de o schemă de personal foarte umflată la Ministerul Agriculturii și la instituțiile din subordinea sa care astăzi numără aproape 18.000 de angajați.

Autorizațiile pentru produsele fitosanitare

O altă cifră care ar trebui să dea de gândit celor care conduc Ministerul Agriculturii este și cea legată de numărul fermierilor autorizați să folosească produse fitosanitare (îngrășăminte, erbicide, insecticide, pesticide etc). Numărul lor este sub 15.000, iar una dintre explicații este cea legată de condiția pe care trebuie să o îndeplinească un fermier pentru autorizare. El trebuie să fie absolvent de liceu cu BAC-ul luat, dar numărul acestora este mic. Acest lucru are un efect direct asupra randamentelor producțiilor agricole. De exemplu, în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor agricultura românească este cu mult sub media UE. Chiar dacă ultimele date publicate de Eurostat arată că în 2021 fermierii noștrii au utilizat o cantitate de 103.000 tone de îngrășăminte pe bază de fosfor (82.000 tone în 2020) și 510.000 tone pe bază de fosfor (468.000 tone în 2020), înregistrând cea mai mare creștere din UE, baza de plecare este foarte departe de media comunitară. Pentru 2022 nu există deocamdată date disponibile, dar invazia rusească din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei, unul din marii producători mondiali, au condus la creşteri semnificative de preţuri la îngrăşăminte ceea ce a dus la reducerea considerabilă a cantităților utilizate. 

Consultanța în agricultură, o Fata Morgana

Aproximativ 90% dintre fermierii români nu au studii agricole. Mulți dintre ei continuă să o facă după ureche, așa cum au învățat din bătrâni, pentru că nu au la îndemână servicii de consultanță. În structura teritorială a Ministerului Agriculturii nu există astăzi un astfel de serviciu, deși el este foarte necesar în condițiile încălzirii climatice care necesită schimbarea soiurilor și a tehnologiilor utilizate. Pentru toate acestea, fermierii, cei mici în special, au nevoie de consiliere, dar deocamdată mai marii Agriculturii nu consideră necesar acest lucru.