Comisia Europeană ia măsuri pentru a ajuta statele membre, inclusiv România, să se redreseze după dezastrele climatice

Comisia Europeană a luat, marţi, măsuri suplimentare pentru a sprijini statele membre afectate de dezastre fără precedent legate de climă, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

După cum a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul vizitei sale în Polonia din 19 septembrie 2024, Comisia Europeană propune modificări la trei regulamente ale UE pentru a se asigura că fondurile UE pot fi mobilizate rapid în sprijinul redresării post-dezastru.

Modificările se referă la regulamentele care reglementează Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) şi Fondul social european Plus (FSE+) pentru perioada de programare 2021-2027, precum şi la Regulamentul privind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ca parte a cadrului pentru perioada 2014-2022.

Aceste propuneri vin ca răspuns direct la inundaţiile care au afectat ţările din Europa Centrală şi de Est şi la incendiile forestiere din Portugalia din septembrie 2024. Propunerile luate împreună ar putea permite celor şapte state membre în cauză (Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria, Portugalia şi Slovacia) să reprogrameze aproximativ 18 miliarde euro (circa 17,7 miliarde euro în cadrul fondurilor politicii de coeziune şi 588 de milioane euro în cadrul FEADR) pentru a contribui în contextul dezastrelor legate de climă. Aceste măsuri vor asigura faptul că UE poate sprijini în mod flexibil toate statele membre afectate de dezastrele recente şi potenţiale viitoare legate de climă.

„Propunerile de astăzi arată că ne îndeplinim aceste promisiuni: prin injectarea de lichidităţi prin creşterea prefinanţării şi a cofinanţării fondurilor UE, facem o diferenţă reală pentru oamenii şi regiunile care sunt grav afectate de aceste dezastre. Le oferim statelor membre instrumentele necesare pentru a deveni mai reziliente şi mai bine pregătite pentru crizele viitoare”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată în comunicatul CE.

Fondurile politicii de coeziune sprijină deja statele membre să prevină dezastrele legate de climă şi să se redreseze în urma acestora. Cu toate acestea, propunerile de marţi oferă statelor membre o flexibilitate suplimentară pentru a utiliza o parte din fonduri pentru a repara infrastructura şi echipamentele deteriorate, pentru a furniza alimente şi asistenţă materială de bază şi sprijin social şi medical şi pentru a sprijini temporar finanţarea schemelor privind reducerea timpului de muncă.

În plus, vor fi introduse două noi măsuri în cadrul FEDR şi FSE+. În primul rând, o prefinanţare suplimentară de 30% va oferi o injecţie imediată de lichidităţi pentru a reduce presiunea bugetară asupra statelor membre afectate. În al doilea rând, UE va fi în măsură să finanţeze până la 100% din măsurile sprijinite, fără a fi necesară cofinanţarea naţională pentru a demara lucrările de reconstrucţie.

Un procent maxim de 10% din fondurile existente ale politicii de coeziune alocate statelor membre pentru perioada de programare 2021-2027 poate fi utilizat pentru realizarea acestor obiective, permiţând transferuri între fondurile politicii de coeziune.

În plus, şi datorită modificărilor propuse astăzi la fondurile de dezvoltare rurală ale UE (cadrul juridic al FEADR pentru perioada 2014-2022), statele membre vor avea mai multă flexibilitate pentru a sprijini fermierii, deţinătorii de păduri şi întreprinderile afectate de dezastre naturale.

Sprijinul financiar oferit de FEADR va fi acoperit în proporţie de 100% din fondurile UE. Modificarea va permite statelor membre să ofere în mod direct şi rapid asistenţă de urgenţă fermierilor, deţinătorilor de păduri şi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) sub formă de sume forfetare. În plus, statele membre vor beneficia de o mai mare flexibilitate pentru a introduce şi a consolida măsuri de refacere a potenţialului de producţie al fermelor şi pădurilor afectate.

Propunerea Comisiei Europene va trece acum prin procedura legislativă ordinară în cadrul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene.