Comisia Europeană solicită României să respecte obiectivele în materie de reciclare a deșeurilor

Comisia Europeană a anunțat miercuri că a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Germaniei, Greciei și Ciprului, și să trimită avize motivate României, Bulgariei, Cehiei, Greciei, Spaniei, Croației, Ciprului, Ungariei, Maltei, Poloniei și Portugaliei pentru că nu au îndeplinit mai multe obiective în materie de reciclare a deșeurilor, pe baza celor mai recente date comunicate de statele membre.

Potrivit unui comunicat de presă, Executivul comunitar consideră că decizia se încadrează în eforturile Comisiei de a elimina barierele de pe piața unică în 11 domenii prioritare, astfel cum s-a anunțat în comunicarea intitulată ‘Un cadru de reglementare al UE mai simplu, mai clar și mai bine aplicat’. Directiva-cadru privind deșeurile [Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/851] stabilește obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru pregătirea în vederea reutilizării și reciclării deșeurilor municipale.

România, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Spania, Croația, Cipru, Ungaria, Malta, Polonia și Portugalia nu au reușit să îndeplinească obiectivul de 50% privind pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale (cum ar fi hârtia, metalul, plasticul și sticla), care trebuia atins din 2020. În paralel, Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (Directiva 94/62/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/852) se aplică tuturor ambalajelor distribuite pe piața europeană și oricăror deșeuri de ambalaje rezultate. Până la 31 decembrie 2008, aceasta a impus ca între 55% și 80% din totalul deșeurilor de ambalaje să fie reciclate. Printre obiectivele de reciclare stabilite pentru diverse materiale, procentele variază de la 60% pentru sticlă, 60% pentru hârtie și carton și 50 pentru metale, la 22,5% pentru materiale plastice și 15% pentru lemn.

Șapte state membre nu au reușit să îndeplinească mai multe obiective pentru 2020, 2021, 2022 și 2023. Croația a ratat obiectivele privind totalul deșeurilor de ambalaje, sticla și metalele, Cipru și Portugalia nu au atins obiectivul pentru sticlă, Grecia, România și Ungaria nu au îndeplinit obiectivele privind totalul deșeurilor de ambalajele și sticla, iar Malta a ratat obiectivele pentru totalul deșeurilor de ambalaje, pentru hârtie și carton și pentru metale.

Atingerea acestor obiective este esențială pentru impulsionarea pieței unice a materiilor prime secundare și a circularității. În acest mod se va reduce dependența UE de țările terțe și va fi stimulată competitivitatea. Creșterea gradului de reutilizare și reciclare reduce, de asemenea, la minimum cantitățile de deșeuri generate și diminuează depozitarea deșeurilor, sprijinind în continuare utilizarea eficientă a resurselor, circularitatea și autonomia strategică în cadrul UE.

Statele membre trebuie să își intensifice eforturile de punere în aplicare pentru a îndeplini obligațiile menționate mai sus, având în vedere, de asemenea, obiectivele mai înalte care se aplică începând cu 2025, 2030 și 2035. Pe baza noilor date care indică neîndeplinirea obiectivelor privind deșeurile, Comisia a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere Germaniei, Greciei și Ciprului, care au din acest moment la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unor răspunsuri satisfăcătoare, Comisia poate decide să emită avize motivate.

În plus, Comisia a trimis deja scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Cehiei, Greciei, Spaniei, Croației, Ciprului, Ungariei, Maltei, Poloniei, Portugaliei și României în iulie 2024. Deoarece nerespectarea obiectivelor persistă, Comisia a decis să trimită un aviz motivat acestor țări, care au din acest moment la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.