CONAF: România își dă testul migrației; de la export de forță de muncă la import de soluții

România a emis doar 57.111 de premise de muncă, din cele 3,5 milioane de permise noi acordate de UE, și a înregistrat 643 de astfel de documente anul trecut, fiind pe locul 27 în Uniunea Europeană, potrivit datelor Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

‘Înainte de a analiza soluțiile, este bine de menționat că această cifră descrie exact capacitatea României de retenție a capitalului uman calificat. Doar 643 de cetățeni non-UE veniți la studii sau angajați pe un anume post au reușit să schimbe, să evolueze, să fie recunoscuți ca fiind calificați pe un post mai aproape de dezideratele personale. De exemplu, un bărbat de 24 de ani, cetățean indian, care avea permis de studii la Cluj, termină facultatea și obține contract de muncă; i se emite noul permis fără să-și întrerupă șederea. Așa se numără 1 din cei 643 care, străini deja prezenți într-o țară, reușesc să treacă pe un temei mai stabil (ex. student – muncă, sezonier – salariat, familie – muncă)’, se arată într-un comunicat al organizației.

În context, CONAF susține că România trebuie să-și schimbe politicile de retenție a migranților, având în vedere o populație în declin numeric accelerat (după proiecția World Health Organization, în 2050 va ajunge la 16 milioane, cu un declin de 12% în 20 de ani, conform Eurostat). Astfel, soluțiile de integrare și asimilare a forței de muncă provenită din afara UE sunt singurul panaceu pentru decenii de politici reactive la o moștenire sumbră, precizează sursa citată.

Potrivit comunicatului, PIB-ul României este tributar masiv (2,5% în 2024, conform World Bank) celor plecați spre o soartă mai bună și are în continuare nevoie de pârghii puternice pentru susținerea îmbătrânirii accelerate a forței de muncă, pe de o parte, dar și pentru creșterea ratei de ocupare a unor categorii de vârstă (doar 53,40% pentru intervalul 55-64 ani și 78,80% între 15-24 ani, conform Eurostat).

‘Migrația nu este un robinet care poate fi închis sau deschis după voie și nevoie, iar mult-mediatizatele centre de primire a migranților în țări satelit UE s-au dovedit, deocamdată, un eșec costisitor în implementare. Dacă nu creăm trasee clare de integrare și retenție a migranților cu potențial de plusvaloare, ne vom trezi asaltați de o pătură socială slab pregătită profesional, cu potențial infracțional și vulnerabilități periculoase în fața discursurilor suveraniste’, a declarat Cătălin Orezeanu, președinte al Alianței Europene pentru Migrație (AEMI), citat în comunicat.

La rândul său, Cristina Chiriac, președinte al CONAF, a amintit că în Marea Privatizare a documentat cum, în 20 de ani, au dispărut peste două milioane de locuri de muncă, iar de atunci pierderea de capital uman a continuat.

‘Datele recente arată aceeași oglindă a neputinței de retenție, România rămâne la marginea fluxurilor globale de talente și continuă să piardă pentru că nu și-a pus niciodată omul în centrul politicilor sale. În timp ce alte state își întăresc resursa umană prin politici active și investesc miliarde pentru a atrage materie cenușie din state mai puțin dezvoltate, noi rămânem prizonierii unei realități crude, exportăm profesioniști și importăm forță de muncă pe termen scurt, preponderant necalificată. Pe termen scurt, am reușit să cârpim ruptura prin aducerea de imigranți non-UE – un bandaj necesar, dar departe de vindecare. Pactul pentru Muncă, inițiat de CONAF în 2019, a pornit tocmai de la această realitate: că nu putem construi viitorul pe improvizații, ci pe politici strategice, capabile să lege educația de piața muncii și să creeze un cadru legislativ predictibil. Soluția reală constă în a învăța să prețuim capitalul uman, să facem din vocație un drum pentru fiecare cetățean și din educație un contract pe termen lung cu viitorul. Totodată, tendințele economice arată limpede că migrația nu mai poate fi tratată rigid, ci fluid, direcționată acolo unde aduce plusvaloare în ramuri economice clasice – HORECA, construcții, agricultură, etc. România și-a pierdut o parte semnificativă din trecut prin nepăsare. Nu își mai poate pierde și viitorul prin inacțiune’, a subliniat Cristina Chiriac.

AEMI – Alianța Europeană pentru Migrațiune – democrație, diversitate, egalitate apără drepturile migranților, justiția socială și politicile incluzive în România și în Uniunea Europeană. Prin inițiative dedicate și parteneriate strategice cu ONG-uri, instituții publice și comunități de migranți, AEMI contribuie la integrarea socială și la dezvoltarea unor comunități reziliente și echitabile.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF susține și promovează antreprenoriatul românesc și a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 31 sucursale, 2 federații, 12 patronate, 38 asociații, 5.500 de societăți comerciale, peste 245.000 de angajați.

Printre proiectele CONAF se numără ‘Pactul pentru Tineri’, ‘Maratonul pentru Educație Antreprenorială’, Gala ‘Women In Economy’, Forumul ‘De Vocație Antreprenoare’, Forumul ’24 Trends for 2024′, ‘DigitalUP’ ‘Pactul pentru Muncă’ – în parteneriat cu FPPG, ‘Pactul pentru Educație Antreprenorială’ , ‘Romanian Venture Forum’ seria de dialoguri deschise, ‘Turismul Românesc: Între impas și oportunitate’.