Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune pe dobânzile bancare

Banca Națională a României (BNR) a cheltuit peste 1 miliard de euro pentru a păstra neschimbat nivelul cursului de schimb leu/euro, pe fondul turbulențelor globale provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. Acesta este doar un efect al unui conflict care nu ne implică în mod direct pe noi și pe marea majoritate a lumii, dar este un eveniment care afectează toate economiile. Iar pe măsură ce se prelungește, efectele cresc tot mai mult.

România nu avea nevoie de un nou eveniment care să ducă la o criză a livrării de petrol și alte produse. Într-un an în care nu există spațiu fiscal care să permită guvernului să susțină financiar populația sau sectorul privat, efectele conflictului din Orient ne poate da peste cap toată structura bugetară. Și nu prin lipsa de combustibili, ci prin inflație, dobânzi mari, consum în scădere atât la populație, cât și la companii (inclusiv la export). S-a văzut cum imediat după ce bugetul a fost aprobat de Parlament, dobânzile cu care se împrumută România de pe piețele externe au scăzut instant cu aproape 1 punct procentual. 

La fel s-a întâmplat și cu dobânda cu care se împrumută Ungaria după ce Victor Orban a pierdut alegerile. Ce se observă este cât de sensibile sunt piețele internaționale și investitorii la orice mișcare din economie. De altfel, prețul petrolului crește și scade în funcție de ce declară Donald Trump, declarații care nu sunt sprijinite de fapte și care, de multe ori, se schimbă radical după o zi. Iar șeful Fondului Monetar Internațional (FMI) ne anunță că urmează să vină o criză cum nu am mai văzut până acum. 

Inflația revine și complică deciziile BNR

Ultima veste importantă este că inflația a urcat din nou la 9,87% în martie, de la 9,31% în februarie. În loc să scadă și să putem spera la o reducere substanțială în a doua parte a anului, inflația revine pe creștere și ne așteptăm să sară peste 10% în următoarele luni. Într-un fel, totul depinde de acțiunile lui Donald Trump în Iran, care declară că negocierile merg bine și conflictul este ca și încheiat, dar în același timp mai trimite câteva zeci de mii de soldați în zonă. 

Între timp, FMI, în ultimul raport privind perspectivele economiei mondiale, a redus la jumătate estimarea de creștere economică pentru România în 2026, respectiv până la 0,7%, comparativ cu 1,4% estimarea din toamnă. Iar inflația medie pentru acest an este prognozată să fie de 7,8%, peste cea de 6,7% din prognoza din toamna lui 2025. „Încă o dată, economia globală este amenințată să fie deturnată de la traiectorie – de data aceasta de izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu la sfârșitul lunii februarie 2026”, se arată în raportul FMI. Inclusiv deficitul bugetar de anul acesta ar urma să fie de 6,8% din PIB, mai mare decât cel estimat anterior, de 6,6%. Estimarea FMI este chiar și așa mai optimistă decât cea a Băncii Mondiale, care a coborât prognoza de creștere economică a României la 0,5% pentru acest an în raportul din aprilie, după ce, în raportul din ianuarie, estima o creștere a PIB de 1,3%. 

Nu este de mirare că Banca Națională a decis păstrarea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an la ultima ședință a Consiliului de Administrație. La fel, dobânda aferentă facilității de creditare a rămas la 7,5%, iar cea de depozit la 5,5%. Inflația și incertitudinea privind evoluția economică pe termen mediu sunt printre principalele motive pe care BNR le anunță pentru păstrarea dobânzii de referință la același nivel. 

Creditarea bancară a reușit, însă, să crească ușor, pe fondul unor dobânzi mai mici decât cele ale BNR, mai ales la împrumuturile ipotecare. Inclusiv nivelul IRCC, indicele de referință pentru creditele acordate populației, a coborât la 5,58% la începutul lunii aprilie, iar de la 1 iulie IRCC va coborî la 5,55%. De asemenea, media indicelui ROBOR la trei luni a fost de 5,88% în primul trimestru al anului, sub nivelul de referință al BNR. 

„Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat trendul descendent amorsat în iunie 2025, înregistrând mici creșteri în primele două luni din 2026, până la 6,8 la sută în februarie, de la 6,2 la sută în decembrie 2025, în condițiile în care componenta în lei și-a reaccelerat foarte ușor creșterea, iar variația creditului în valută și-a accentuat ascensiunea, pe seama evoluției împrumuturilor societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, ajungând la 67,8 la sută în februarie 2026, de la 68,2 la sută în decembrie 2025”, arată comunicatul BNR. 

Un amănunt interesant este că ratele creditelor ipotecare au crescut semnificativ anul trecut, dar raportat la salariul mediu net, conform calculelor Ipotecare.ro. Rata medie a unui credit ipotecar contractat pe o durată de 25 de ani pentru cumpărarea unui apartament cu două camere (50 de metri pătrați utili) în București a ajuns la începutul acestui an la o pondere de 54% din salariul mediu la nivel național, comparativ cu un nivel de 44% înregistrat la începutul lui 2025, potrivit indicelui Ipotecare.ro de accesibilitate a contractării unei finanțări ipotecare. Deprecierea raportului rată / salariu înregistrată pe parcursul anului trecut a fost determinată exclusiv de creșterea prețurilor locuințelor. În calcularea indicelui Ipotecare.ro valabil pentru luna ianuarie a acestui an a fost avut în vedere un preț mediu de 112.500 de euro pentru un apartament cu două camere, respectiv 2.250 de euro pe metrul pătrat, în creștere cu 25% față de începutul anului anterior.

Pe de altă parte, dobânzile ipotecare medii înregistrate pe piața locală sunt astăzi mai reduse comparativ cu cele de la începutul anului anterior: dobânda medie ipotecară înregistrată pe parcursul primului trimestru din acest an a fost de 5,55%, în scădere de la 5,75% în urmă cu un an. „Scăderea dobânzilor ipotecare a compensat parțial majorarea prețurilor locuințelor iar următoarele luni vor aduce o nouă ușoară reducere a dobânzilor, în principal ca urmare a creșterii competiției din sectorul bancar. Sistemul bancar românesc a denotat reziliență iar dobânzile ipotecare au continuat să scadă în ultimii trei ani, în ciuda tuturor turbulențelor globale și a puseurilor inflaționiste”, a declarat Laurențiu Bogdan, managing partner Ipotecare.ro.

„Prețul activelor imobiliare vor crește în continuare”, ne-a declarat Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, care arăta că în perioade de criză este preferabil să nu ai bani cash, deoarece sunt devalorizați de inflație, ci investiții în active tangibile, cum sunt activele imobiliare. „Estimările mele arată că inflația ar putea depăși 12-13% în perioada următoare”, spune Claudiu Trandafir, care explică necesitatea de gestionare prudentă a resurselor și căutarea de soluții pentru protejarea capitalului. 

Un leu stabil

Un singur indicator important a rămas stabil până acum: cursul de schimb. Moneda națională nu s-a depreciat față de euro și de dolar. Leul a încheiat anul trecut cu o cotația de 5,0985 lei/euro, iar la 15 aprilie era la 5,0920 lei/euro. La fel și în cazul dolarului american; la 31 decembrie cursul era de 4,3417 lei/dolar, iar la jumătatea lui aprilie era la 4,3224 lei/dolar. O depreciere a leului față de euro și de dolar se duce imediat în prețuri și în inflație, iar de așa ceva nu avem nevoie. 

În ultimii zece ani, aprilie 2026 față de aprilie 2016, leul s-a depreciat cu puțin peste 14% față de euro (în aprilie 2016 cursul era la 4,47 lei/euro, cursul oficial al BNR) și nu ar trebui să uităm că au fost și presiuni de apreciere a monedei naționale de-a lungul perioadei, mai ales atunci când intră miliarde de euro în țară prin investiții. Față de dolarul american depreciere din ultimii zece ani este chiar mai mică, de circa 9%, dar în acest caz vorbim de o dinamică între economia SUA și cea a Zonei Euro, leul raportându-se la euro și mai puțin la dolar. 

„Leul va rămâne stabil în continuare”, apreciază Claudiu Trandafir, care precizează că BNR cheltuie mulți bani pentru a ține cursul de schimb stabil. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, nu vorbește despre câți bani cheltuie banca centrală pentru stabilitatea cursului, dar pune pe tapet un proiect pe care ar trebuie să îl adoptăm după ce stabilizăm economia: trecerea la euro. „Se spune că nu avem un proiect de țară. Ba avem: intrarea în OECD în 2026”, a declarat Mugur Isărescu la o conferință organizată de BNR și ASE. Iar după ce vom fi finalizat intrarea în OECD, urmează euro. „Vom intra într-un alt proiect de țară care a fost deja anunțat, îl așteptam de mai multă vreme și trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generația tânără – și anume adoptarea euro”, spune guvernatorul BNR, care a adăugat că acest a fost anunțat deja de Nicușor Dan, președintele României. 

Problema cu adoptarea euro este că nu îndeplinim toate condițiile în prezent, adică curs stabil, deficit bugetar sub 3%, inflație de 2-3%, datorie publică sustenabilă. Cu excepția cursului de schimb, mai avem nevoie de câțiva ani buni pentru a încerca intrarea în zona euro. Și chiar dacă în urmă cu zece ani îndeplineam cam toate condițiile, nu era toată țara gata pentru euro, așa cum nu este nici în prezent. „Euro nu va fi adoptat numai în zona Bucureștiului, că am fost întrebat și ieri de o delegație străină. În urmă cu vreo 10-15 ani am zis: «Măi, Bucureștiul poate să intre în zona euro și mâine, dacă ar fi așa, dacă am putea să-l decupăm, să-l scoatem, dar țara e mai mare». Și vor să intre, sau vor trebui să intre, și cei de la 100 km de București sau mai departe, unde mai este încă sărăcie și unde rigorile adoptării euro trebuie înțelese”, a arătat Mugur Isărescu. 

Deocamdată, adoptarea euro este departe, adică la 2-3 ani de la momentul în care deficitul bugetar, inflația și datoria publică vor fi în limitele și condițiile cerute. Până atunci, sperăm să avem un proiect de țară care să urmărească fix aceste condiții, deoarece nu putem avansa economic dacă nu avem stabilitate.