Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an

Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit marți în ședință, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează Banca Centrală, într-un comunicat de presă, transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

‘Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 7 aprilie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit’, se arată în comunicat.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

De asemenea, forul reiterează faptul că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Conform BNR, rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Descreșterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parțial ca efect de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în debutul anului, înregistrând pe ansamblul primelor două luni o mică scădere – la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025 -, sub impactul unor efecte de bază dezinflaționiste și al descreșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a dinamicii prețurilor importurilor, dar și pe fondul slăbirii cererii de consum.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a redus în februarie 2026 la 8,3%, de la 8,6% în decembrie 2025. În același timp, rata medie anuală a inflației IPC s-a mărit la 8,1%, în februarie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 7,3% în februarie 2026, de la 6,8% în decembrie 2025.

În ceea ce privește activitatea economică, datele BNR arată o comprimare cu 1,9%, în trimestrul IV 2025, după ce a scăzut cu 0,1%, în trimestrul precedent (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire mai pronunțată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată. Față de aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB s-a redus la 0,2% în trimestrul IV 2025, de la 1,7% în trimestrul III, în principal ca urmare a coborârii accentuate în teritoriul negativ a aportului variației stocurilor, dar și ca efect al contracției moderate în termeni anuali consemnate în acest interval de consumul gospodăriilor populației.

În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să-și accelereze creșterea robustă în raport cu perioada similară a anului precedent, iar evoluția exportului net a redevenit expansionistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o din nou pe cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul anterior. ‘Prin urmare, deficitul balanței comerciale și-a accentuat și mai mult contracția în termeni anuali în ultimul trimestru din 2025, iar deficitul de cont curent și-a conservat micul declin, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a balanțelor veniturilor’, notează Banca Centrală.

Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I din 2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în luna ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor prestate populației și-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să descrească alert, reintrând moderat în teritoriul negativ. Totodată, producția industrială și-a amplificat semnificativ contracția în termeni anuali, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată față de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ. Deficitul comercial și-a accentuat, totuși, contracția în luna ianuarie a acestui an, în raport cu perioada similară a anului anterior, iar cel de cont curent și-a accelerat chiar mai pronunțat descreșterea, în condițiile ameliorării balanței veniturilor secundare.

‘Efectivul salariaților din economie și-a accentuat în ianuarie 2026 trendul descreșterilor lunare întrerupt la jumătatea trimestrului precedent, amplificându-și astfel contracția în termeni anuali, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul primelor două luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2% la care a urcat în trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indică însă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după ușoara redresare din trimestrul IV 2025, precum și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice și a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, dinamica anuală a salariului brut nominal și-a accelerat descreșterea în luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile încă ridicate înregistrate în a două jumătate a anului 2025’, menționează BNR.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă în februarie 2026, dar au urcat în debutul lunii martie și s-au consolidat apoi la niveluri vizibil mai ridicate.

Totodată, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat trendul descendent la mijlocul primului trimestru din acest an, pentru ca, în primele două decade din martie, să consemneze creșteri ample, doar în mică măsură corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, odată cu declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, de natură să genereze o criză energetică globală.

Pe acest fond, cursul de schimb leu/euro a înregistrat o creștere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, și ulterior s-a menținut pe noul palier, dată fiind și ameliorarea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară.

‘Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat trendul descendent amorsat în iunie 2025, înregistrând mici creșteri în primele două luni din 2026, până la 6,8% în februarie, de la 6,2% în decembrie 2025, în condițiile în care componenta în lei și-a reaccelerat foarte ușor creșterea, iar variația creditului în valută și-a accentuat ascensiunea, pe seama evoluției împrumuturilor societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, ajungând la 67,8% în februarie 2026, de la 68,2% în decembrie 2025’, subliniază instituția bancară.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței din 7 aprilie 2026 va fi publicată pe site-ul BNR în data de 22 aprilie 2026, la ora 15:00.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe data de 15 mai 2026.