Contextul politic amplifică riscurile

Contextul politic intern și mai ales cel extern amplifică riscurile la care este expusă economia autohtonă. Deciziile recente luate la nivelul marilor puteri economice nu fac decât să sporească și mai mult instabilitatea și incertitudinea care tind să guverneze economiile naționale. Dacă la acești factori externi mai adăugăm hiper-reglementarea și impozitarea excesivă, precum și o neglijență a guvernării, atunci riscăm să împingem România pe un drum periculos, similar cu cel al altor state care au pierdut avantajul și fereastra de oportunitate oferite de resursele naturale de care dispun. Riscul sistemic are deci un rol major, fiind strâns legat de calitatea guvernanței care reglementează funcționarea pieței energiei.

Europa trece printr-o criză fără precedent, cu importante accente pe sectorul producției de energie, iar rolul și importanța gazelor naturale pentru stabilitatea economică și securitatea energetică au crescut exponențial. Ne numărăm printre puținele țări din UE care dispun de resurse semnificative de hidrocarburi. Aceste resurse ne permit să acoperim aproape integral consumul intern și să jucăm un rol strategic; principal producător de gaze naturale al UE. Dar producția de energie presupune substanțiale investiții financiare și de tehnologie, cu un orizont relativ mare de recuperare a capitalului și cu riscuri investiționale importante. Statul este un factor primordial în a transforma în dezvoltare economică dotarea cu resurse naturale a unei națiuni.

Conceptul de „blestem al resurselor” reflectă provocările asociate bogățiilor naturale – de la corupție și instabilitate până la hiper-dependența economică de resursele primare (așa numitele petro-state).  Acest concept, observat de-a lungul timpului în state bogate în resurse naturale dar sărace din perspectiva valorificării acestora, descrie paradoxul prin care abundența de resurse devine un obstacol pentru dezvoltarea economică și socială. Cauzele sunt multiple: politici fiscale împovărătoare, lipsa investițiilor sustenabile, instabilitatea legislativă și corupția. 

Adesea s-a ridicat problema dacă nu cumva România prezintă semne alarmante ale acestor simptome. În noul context european și global, guvernarea României se confruntă cu un test critic. Regimul fiscal aplicat resurselor naturale a devenit excesiv de împovărător și descurajează investițiile pe termen lung, iar incertitudinea politică și cea legislativă au ajuns un coșmar pentru investitori, mai ales în contextul unor investiții majore românești care au menirea să asigure securitatea energetică națională și regională. Într-o perioadă în care securitatea energetică este esențială, România riscă să piardă din relevanță dacă nu reușește să-și valorifice superior resursele naturale. Presiunea globală de a renunța la combustibilii fosili în favoarea energiilor regenerabile poate face ca „fereastra de oportunitate” pentru gazele naturale să se închidă mai repede decât s-a anticipat. Dar cu toată presiunea globală, nu trebuie să ignorăm faptul că gazele naturale sunt soluția intermediară în tranziția energetică a României, oferind avantaje economice greu de egalat. 

În lipsa stabilității, predictibilității și rezonabilității reglementărilor și regimului fiscal, resursele riscă să se transforme dintr-un avantaj strategic într-o povară. Pentru a elimina riscul unui „blestem al resurselor”, statul român trebuie să acționeze în stimularea reală a investițiilor și în crearea unui regim fiscal stabil și competitiv. România are nevoie de politici publice care să promoveze exploatarea sustenabilă a resurselor, adăugarea de valoare economică și exportul de produse finite. 

Succesul economic și poziția strategică a țării depind de guvernarea inteligentă și de capacitatea de a transforma aceste bogății într-un motor al dezvoltării naționale. Realitatea dură este că suntem expuși la o complexitate de riscuri care pot întări „blestemul resurselor”. Viitorul României depinde de felul în care înlăturăm blestemul și administrăm riscurile.