Cosmin Ghiță, directorul Nuclearelectrica SA: Proiectul Unităților 3 și 4 va crește contribuția energiei nucleare la 66% din totalul energiei curate produse în România

Energia nucleară trece printr-o perioadă extrem de importantă, iar deciziile care se iau la nivel global pentru acest domeniu sunt menite să traseze viitorul energetic al lumii, întrucât energia nucleară este un element important în cadrul mixului de producție a energiei, nu doar în România, ci și la nivel internațional. Pentru a ne face o imagine mai clară asupra rolului pe care îl are energia nucleară în această perioadă, am stat de vorbă cu Cosmin Ghiță, Director General SN Nuclearelectrica SA, unul dintre cei mai mari actori de pe piața producției de energie din România. 

Income Magazine: Cum arată cifrele financiare preliminare înregistrate de Nuclearelectrica anul trecut? 

Cosmin Ghiță: Nuclearelectrica, prin strategiile adoptate și menținerea calendarului de lucru, a avut un an 2023 bun, un an în care am reușit să menținem performanța economico-financiară, nivelul foarte ridicat de  securitate nucleară, valoarea absolută care definește un operator nuclear, și care plasează Nuclearelectrica de foarte mulți ani în topul celor mai performanți operatori nucleari la nivel global,  din peste 440 de reactoare nucleare. De asemenea, în contextul atingerii obiectivelor de securitate  energetică a României, cele mai importante realizări au ținut de evoluția proiectelor de investiții, cu  referire la retehnologizarea Unității 1, Proiectul Unităților 3 și 4, Proiectul Reactoarelor Modulare  Mici, Proiectul Instalației de Detritiere, dezvoltarea ciclului nuclear integrat, la care se adaugă proiecte strategice, semnificative prin potențial și impact atât economic, cât și în domenii adiacente,  precum cel al sănătății: dezvoltarea producției de izotopi medicali sau explorarea reluării producției de apă grea în România. 

Income Magazine: Care sunt estimările costurilor retehnologizării Unității 1? 

Cosmin Ghiță: Proiectul Retehnologizarii Unității 1 este în cea de-a doua fază de realizare. În faza I, premergătoare celei de-a doua faze, am încheiat un contract cu o firma de recrutare  personal pentru selecția a 100 specialiști, care sunt astăzi parte din structura organizatorică a  proiectului, având în vedere complexitatea acestei a doua faze de dezvoltare. În cadrul Fazei II,  proiectul a avansat prin încheierea unor contracte având că obiect, în principal, servicii de inginerie.  Anul trecut, în noiembrie 2023, am încheiat cu Candu Enegy și Canadian Commercial Corporation  („CCC”) un contract în valoare de 781 milioane CAD, având că obiect furnizarea de scule și  componente ale reactorului, precum și servicii de inginerie și tehnologie, pentru prelungirea duratei  de viață a Unității 1 CNE Cernavodă. Retehnologizarea Unității 1 este un proiect strategic pentru România, înseamnă încă 30  de ani de operare după anul 2029 și încă 30 de ani de energie curată, fără emisii de CO2. Din punct  de vedere al costurilor, implicit al impactului ulterior în piață, un studiu NEA-OECD confirmă că prelungirea duratei de viață a unităților nucleare are cel mai mic cost dintre toate sursele de energie,  regenerabile incluse. 

Income Magazine: Nuclearelectrica va deține prima instalație de detritiere (CTRF) din Europa. Ce înseamnă  această instalație și la ce este utilă? 

Cosmin Ghiță: Instalația de detritiere va spori securitatea radiologică a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă,  va reduce și mai mult volumul deșeurilor radioactive, acordând prioritate sănătății angajaților și  permițând reutilizarea agentului de răcire și a moderatorului (apa grea), după îndepărtarea tritiului.  Finalizarea cu succes a proiectului vă permite întreținerea regulată, retehnologizarea și, eventual,  dezafectarea să fie întreprinse mai ușor, sigur și eficient, așadar are un impact multiplu, cu beneficii  majore. Instalația de detritiere de la Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare,  dezvoltată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice  – ICSI Rm. Vâlcea. Aceasta va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa și va oferi României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune. Tritiul rezultat poate fi utilizat ulterior  pentru viitoarele reactoare de fuziune, cum ar fi ITER, și va fi prima sursă europeană de combustibil,  folosind o tehnologie românească.  

Income Magazine: Mai este posibilă refacerea lanțului de producție nuclear în România după ce mai multe  componente ale acestuia au falimentat?

Cosmin Ghiță: Da, cu siguranță. Vă dau exemplul ciclului integrat de combustibil nuclear pe care l-am realizat în  2023, o componentă esențială ce trebuia menținută și dezvoltată având în vedere anvergura  proiectelor nucleare pe termen lung. Este doar o chestiune de voință, implicare și acțiune.  În data de 28 decembrie 2022, Nuclearelectrica finalizase achiziția unor active din fluxul de procesare  a concentratului de uraniu tehnic din cadrul Sucursalei CNU Feldioara, precum și achiziția dreptului  de proprietate asupra terenului aferent acestor active de la Ministerul Energiei, prin concesiune către  SNN. Activele care au intrat în proprietatea SNN, prin finalizarea tranzacției menționate mai sus, au  fost închiriate către FPCU Feldioara (filială a SNN) pentru operarea și demararea procesului de  producție.  

În perioada ianuarie – martie 2023, au fost întreprinse toate demersurile necesare pentru autorizarea  procesului de producție și pregătirea instalațiilor pentru începerea prelucrării, practic am  operaționalizat filiala Feldioara. În prezent, Feldioara este filiala a SNN, funcționează la capacitate  optimă și vom continua să o modernizăm. Decizia strategică de a achiziționa o parte din activele  Feldioara necesare pentru procesarea materiei prime a avut ca scop păstrarea și dezvoltarea ciclului  integrat al combustibilului nuclear românesc, a capacităților de producție integrată din SNN și, în  egală măsură, asigurarea producției de fascicule de combustibil și a funcționării optime a CNE Pitești  și CNE Cernavodă, în contextul extinderii capacității centralei nucleare, la un cost de tranzacție  avantajos. Cu proiecte de investiții în valoare de peste 12 miliarde de euro pentru următorul deceniu,  scopul nostru este să consolidăm și să extindem capacitățile nucleare și să contribuim la reenergizarea  României. De asemenea, așa cum am anunțat, există un interes și pentru producția de apă grea în România, având un proiect în analiză în acest moment. Producția de apă grea în România este, de  asemenea, un puternic avantaj competitiv. Apa grea, pe care reactoarele CANDU o folosesc ca  moderator și agent de răcire, poate fi de asemenea utilizată într-un număr tot mai mare de aplicații  nenucleare, inclusiv în domeniul farmaceutic, al diagnosticelor medicale și al electronicii de ultimă  generație, cum ar fi fibrele optice și ecranele OLED. 

Income Magazine: Ajungând în acest punct vreau să vă întreb care mai este stadiul proiectului de construire al  reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă? 

Cosmin Ghiță: Conform strategiei aprobate de acționari în 2021, se estimează că Unitatea 3 va fi conectată la rețea în 2030, iar Unitatea 4, în anul 2031. Proiectul va fi realizat de un consorțiu de firme internaționale,  cu expertiză, în baza IGA România -SUA. Proiectul Unităților 3 și 4 va crește contribuția energiei  nucleare la 66% din totalul energiei curate produse în România, evitând 20 milioane tone de CO2  anual cu 4 unități CANDU în operare, aducând suplimentar multiple avantaje socio-economice nete  la nivel local, național și pe întreg lanțul de furnizare. Etapa I, în care ne aflăm în prezent, reprezintă etapa pregătitoare, având ca obiective principale re operaţionalizarea EnergoNuclear, contractarea serviciilor de asistenţă  tehnică, juridică şi contractarea serviciilor de inginerie pentru actualizarea documentațiilor de  inginerie şi de securitate nucleară necesare repornirii proiectului. Etapa II – Lucrări Preliminare, se desfășoară în perioada 2024-2026, cu o durată estimată de 24- 30 de luni, și care are ca obiective principale: Elaborarea ingineriei critice pentru definirea proiectului,  structurarea și contractarea finanțării, obținerea Opiniei favorabile a Comisiei Europene și respectiv, a unei decizii pozitive în conformitate cu  dispozițiile europene relevante în materia ajutorului de stat, şi obținerea Autorizației de Securitate  Nucleară pentru etapa de Construcție. Etapa III este cea de construcție, care se va desfășura în perioada: 2026-2031/2032.  

Income Magazine: În ceea ce privește proiectul de instalare a reactoarelor modulare mici (SMR-uri) care mai  este evoluția lui? 

Cosmin Ghiță: În SUA proiectul SMR era dezvoltat de UAMPS, care este o asociație a companiilor de utilități din  municipalitățile statului Utah. Pentru continuarea proiectului trebuia îndeplinit un anumit nivel de  abonați în cadrul proiectului, care nu a fost atins. Așadar, este un business case specific, puternic  contextualizat. Proiectul SMR din România nu vă funcționa pe același model de abonament care a  reprezentat un obstacol în procesul de dezvoltare a proiectului din SUA. În calitate de acționar în  cadrul companiei de proiect pentru dezvoltarea proiectului SMR în România și viitor operator al centralei SMR, ne menținem încrederea în tehnologiile SMR și în beneficiile pe care acestea le aduc,  în complementaritate cu reactoarele de mare capacitate și sursele regenerabile de energie. Prioritatea  companiei de proiect și a investitorilor este dezvoltarea unui proiect sigur, robust, iar acest model de  SMR este singurul certificat ca atare, de către cel mai riguros reglementator al industriei globale – US  NRC.  

Income Magazine: Unul dintre proiectele companiei vizează producerea izotopului medical Lutetium-177,  utilizat pentru o varietate de tratamente împotriva cancerului, la centrala nuclearo-electrică de  la Cernavodă. Când credeți că ar putea fi finalizat acest proiect și care ar fi costurile estimate? 

Cosmin Ghiță: Acordul de cooperare dintre SN Nuclearelectrica SA și Framatome pentru a explora posibilitatea  producerii izotopului medical Lutetium-177 folosit în combaterea cancerului, la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, este în fază incipientă. Așa cum am comunicat la momentul încheierii acordului, în noiembrie 2023, domeniul de aplicare inițial al acordului include un studiu tehnic de  fezabilitate, bazat pe tehnologia de producție a izotopilor a companiei franceze Framatome,  implementată cu succes în Canada în 2022. Framatome și Nuclearelectrica vor lucra împreună pentru  a analiza cum să maximizeze infrastructura existentă la Cernavodă pentru a produce izotopi medicali,  suplimentar față de energia curată, sigură, fiabilă și fără emisii de carbon generată în prezent. Așadar,  este prea devreme pentru a avansa date concrete.  

Este important însă de reținut că accesul în masă la medicina nucleară este strâns legat de dezvoltarea  lanțurilor de aprovizionare pe scară largă, fiabile și diversificate, iar Nuclearelectrica, alături de  Framatom, dorim să jucăm un rol în lupta împotriva cancerului, ajutând la construirea acestor lanțuri  de aprovizionare. Pentru a ajuta mai bine pacienții în viitor, este nevoie de centre regionale de  producție de izotopi medicali, iar acest proiect este o oportunitate de a consolida lanțul de furnizare  din Europa.