Costurile cu bunurile şi serviciile au scăzut

Reglementarea preţurilor la energie şi la unele alimente a condus la o reducere, în medie, cu 11% a costurilor cu bunurile şi serviciile necesare unui trai decent, pentru o familie cu doi copii, respectiv cu 1.118 lei/lună, se arată într-un studiu de specialitate, dat luni publicităţii.

Conform cercetării Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România, economiile la bugetul familial au fost mai mari în ceea ce priveşte energia decât în cazul alimentelor.

Totuşi, chiar şi cu măsurile de reglementare a preţurilor la energie şi alimente, coşul de consum pentru un trai minim decent este, astăzi, cu aproape 40% mai scump decât în urmă cu trei ani, susţin reprezentanţei Fundaţiei.

„În absenţa măsurilor de plafonare a preţurilor la energie, valoarea totală a coşului minim pentru un trai decent ar fi crescut cu 10,4%, odată cu cheltuielile cu locuinţa crescând şi necesarul pentru fondul de economii. Totodată, impactul estimat al măsurilor de plafonare a adaosurilor comerciale în cazul alimentelor a fost de 0,6% din valoarea coşului, conform calculelor realizate de expertul Ştefan Guga, autorul studiului. Reglementările preţurilor la energie şi alimente au venit într-un context în care creşterea preţurilor ameninţa să afecteze în mod catastrofal nivelul de trai al populaţiei României, inflaţia atingând pe parcursul anului 2022 cifre fără precedent în ultimele două decenii, ajungând la 16,8% în noiembrie 2022. În anul 2023, inflaţia a mai scăzut, ajungând la 6,6% în decembrie 2023, conform datelor Institutului Naţional de Statistică”, se arată în concluziile studiului de specialitate.

Potrivit sursei citate, în toamna anului 2021 şi început de 2022, toate guvernele din Uniunea Europeană au adoptat reglementări menite să reducă inflaţia la energie (gaze, electricitate, energie termică): printre altele, reduceri de taxe (inclusiv TVA), plafonarea preţurilor la consumator, ajutoare pentru grupurile vulnerabile, taxarea profiturilor excepţionale au devenit aproape universale pe teritoriul Uniunii Europene (şi sunt în continuare, din moment ce măsurile rămân în vigoare).

În România, OUG 27/2022 a plafonat preţurile la consumator pentru gaze şi electricitate începând cu luna aprilie 2022, fiind extinsă şi completată ulterior prin alte acte normative.

„La începutul lui 2023, atenţia se îndreptase deja predominant asupra preţurilor la alimente, care deja creşteau continuu de doi ani de zile şi deveniseră principalul resort al inflaţiei de ansamblu. Reglementarea preţurilor la alimente era pe masa mai multor guverne europene, chiar dacă puţine (Croaţia şi Ungaria) au optat în cele din urmă în mod explicit pentru plafonări de preţuri similare celor pentru energie. Unele ţări au optat pentru limitări indirecte ale adaosurilor practicate de comercianţi (Grecia, România), reduceri de TVA (Polonia, Portugalia, Spania), sau exercitarea de presiuni asupra comercianţilor (Franţa, Suedia). În România, OUG 67/2023 a limitat adaosurile comerciale practicate de procesatorii, distribuitorii şi comercianţii de alimente în cazurile unor produse de bază începând cu sfârşitul lunii iulie 2023, fiind şi ea extinsă şi completată ulterior prin alte acte normative – OUG 89/2023 extindea lista de produse cu preţuri reglementate”, menţionează realizatorii studiului.

La realizarea analizei privind impactul măsurilor de reglementare a preţurilor la energie şi alimente au fost luate în calcul implicaţiile pentru valoarea coşului de consum pentru un trai minim decent, aşa cum este definit în Legea 174/2020 şi pe baza analizelor publicate până în prezent de Friedrich Ebert Stiftung România.

Impactul a fost calculat plecând de la calculul valorii coşului de consum pentru decembrie 2023, ultima lună pentru care datele sunt disponibile.