Creditarea agriculturii este împinsă de la spate de garanțiile statului

Cererile de finanțare ale fermierilor din UE neaprobate de către băncile comerciale s-au ridicat anul trecut la 62 de miliarde de euro, iar fermele mici și tinerii fermieri sunt cei mai afectați de această lipsă de împrumuturi și investiții financiare. Pentru IMM-urile care prelucrează produse agroalimentare, acest decalaj financiar s-a ridicat la 5,5 miliarde de euro, cu variații semnificative între statele membre.

Cerințele băncilor UE cu privire la fermieri sunt grele și stricte, ceea ce face foarte dificil pentru producătorii agricoli să concureze cu alte întreprinderi din economie, unde producția poate fi cuantificată imediat după crearea companiei, arată un sondaj despre băncile active în finanțarea agriculturii realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI). În România, creditarea agriculturii a crescut puternic în ultimii ani, dar ea are în spate garanțiile oferite de stat.

Pentru a evalua situația în sectoarele agriculturii și agroalimentare, au fost chestionați 6.550 de fermieri din UE și 2.389 de întreprinderi agroalimentare (IMM-uri) din UE. Ultimul sondaj de acest fel a fost realizat în 2017. În timp ce deficitul de finanțare pentru procesatorii agroalimentari a scăzut cu 6,3 miliarde de euro și este acum de 5,5 miliarde de euro, nevoile financiare nesatisfăcute ale fermierilor (producătorilor primari) aproape s-au dublat începând cu 2017, de la 33 miliarde de euro la 62 de miliarde de euro. Ratele de respingere au scăzut față de anul 2017, dar sumele medii ale împrumuturilor, solicitate de fermieri, au crescut, ceea ce a dus la creșterea sumelor neacoperite. Comisia Europeană a anunțat că prin intermediul platformei fi-compass.eu, va efectua în perioada următoare trei studii suplimentare pentru a-și continua evaluarea și monitorizarea situației financiare a sectorului agroalimentar. Acestea se vor concentra pe finanțarea lanțului de aprovizionare cu alimente în UE și pe sprijinirea investițiilor verzi prin instrumentele financiare FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). Un raport separat va analiza mai profund situația anumitor sectoare agricole, în special afectate de finanțarea insuficientă: culturile de câmp (cereale și legume) și producția animală (lactate, păsări).

Împrumuturile cu perioade de rambursare mai mari de șapte ani rămân cele mai greu de obținut, această categorie reprezentând 58% din decalajul de creditare existent. Sondajul în agricultură arată că 37% din totalul împrumuturilor agricole respinse în UE s-au datorat lipsei de voință a băncilor de a-și extinde sprijinul pentru agricultură, în timp ce în alte 20% din cazuri băncile au considerat proiectele ca neviabile. În ceea ce privește tipurile de investiții, sondajul BEI concluzionează că valoarea de 18,9 miliarde de euro a investițiilor legate de tranziția ecologică a sectorului nu a fost atinsă în 2022. Aceste investiții ar fi trebuit utilizate, de exemplu, pentru a înființa culturi ecologice, pentru a crește utilizarea soluțiilor digitale sau achiziționarea de echipamente avansate în vederea optimizîrii consumului de îngrășăminte, îmbunătățirea protecției împotriva secetei și inundațiilor sau reducerea consumului de energie și combustibil în ferme.

Soldul creditelor agricole, sub 5% din total

De-a lungul anului 2022, soldul creditelor acordate agriculturii românești a crescut cu peste peste 10%, arată datelor BNR. Creșterea s-a menținută și în 2023, aceasta fiind de circa 20% comparativ cu anul precedent. Dacă anul 2022 s-a încheiat cu un sold al creditelor acordate agriculturii de 28,5 miliarde de lei, în februarie 2023 acesta urcase la 29,1 miliarde de lei, iar în aprilie la 29,3 miliarde de lei, marcând o creștere cu 19,5% față de aprilie 2022. Per ansamblu, în primul semestru al anului 2023 finanţarea agriculturii a continuat tendinţa de anul trecut, dar ritmul a încetinit. Piaţa totală de finanţare a agriculturii a crescut cu 19,4%, în decembrie 2022 faţă de decembrie 2021, şi cu 6,5% la sfârşitul lunii iunie 2023, faţă de decembrie 2022. Deși s-a înregistrat o dinamică susținută a creditării agriculturii, ponderea în soldul total al creditelor acordate nu depășește 5%. Mult prea puțin spun agricultorii, iar acest lucru ține și de felul în care este structurată agricultura românească.

Trei programe de succes

Creșterea creditării agriculturii în ultimii ani are în spate garanțiile oferite de stat. Pe fondul pandemiei de Covid-19 și a crizei economice asociate, începând cu anul 2020 pe piața au fost lansate o serie de programe pentru spijinirea mediului privat, inclusiv a agriculturii. Unele din acest programe au încorporat inclusiv fonduri pentru creditare, în timp ce altele au venit cu acordarea de garanții băncilor comerciale care au oferit credite. Ultimul exemplu în acest senst este „Programul de 3 ori subvenția” care a devenit recent „Programul de 5 ori subvenția”. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a crescut valoarea creditelor pe care fermierii le pot accesa în condiţii avantajoase, în baza adeverinţelor emise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Astfel că, „Programul de 3 ori subvenţia” devine „Programul de 5 ori subvenţia”, anunţă instituţia.

Astfel, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) poate acorda garanţii în favoarea instituţiilor finanţatoare cu care are încheiate Convenţii de lucru, pentru garantarea creditelor fermierilor a căror valoare se ridică la „de 5 ori subvenţia”.

Acest instrument oferă fermierilor capitalul de lucru necesar la o dobândă foarte bună, dar şi predictibilitatea de care au nevoie pentru a-şi dezvolta afacerea, în condiţiile în care plafonul de alocare este garantat de către Ministerul Agriculturii prin Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Creditele se acordă pentru finanţarea activităţii curente/capitalului de lucru în agricultură, atât în sectorul vegetal, cât şi pentru sectorul zootehnic, pentru măsurile de ameliorare, cele de bunăstare şi pentru schemele de sprijin cuplat pentru creşterea animalelor (SCZ), pe baza adeverinţelor emise de APIA. Am mai putea aminti programele guvernamentale RURAL INVEST si AGRO IMM INVEST care au fost lansate anul trecut, și care, de asemenea, au beneficiat de garanțiile FGCR și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). 

Mulți, mici și nefiscalizați

Marea fărâmițare a proprietății agricole face acest sector să aibă un grad scăzut de bancabilitate.  România este țara cu cel mai mare număr de fermieri din UE, de aproape 3,5 milioane, iar 90% dintre ferme sunt mici, având mai puțin de 5 hectare. De asemenea, suntem una dintre țările cu cea mai mare pondere a fermierilor cu vârste de peste 65 de ani (44,3 %). Fermierii mici și mijlocii au o experință financiară redusă ceea ce face ca să evite băncile. Pe de altă parte, pentru sistemul financiar este o problemă faptul că cea mai mare parte a agriculturii românești nu este fiscalizată. Avem circa 790.000 de fermieri care beneficiază de subvențiile acordate de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), dar numai 27.000 de fermieri sunt înregistrați fiscal, asta după c la începutul anilor 2010 numărul lor era de circa 13.000. „Dacă analizăm datele privind agricultură României, la modul în care arată ea astăzi putem concluziona că este drumul sigur spre faliment. Sistemele de irigații nu se pretează decât pe 5-7% din suprafața amenajată pentru a fi irigată. Agricultură românească e fragmentată și avem 64 de milioane de sole, ceea ce face imposibilă irigarea. Avem peste 800.000 de fermieri din care 97% sunt nonagronomi. Ei nu pot înțelege rolul comasări, dar din păcate acest lucru nu-l pot înțelege nici decidenți, deși acesta este unul evident, de creștere a eficienței în agricultură. Deși pe teritoriul nostru se află 33% din fermele europene, România contribuie cu numai 3,4% la producția agricolă a UE”, conchide Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

În cazul tinerilor fermieri, peste 50% din toate cererile lor au fost respinse din cauza restricțiilor din politica băncilor, în timp ce rata corespunzătoare pentru fermierii mai în vârstă a fost de 32%. Aproape 30% dintre tinerii fermieri a căror finanțare a fost refuzată au fost considerați de bănci ca fiind cu risc ridicat,  față de 4% în cazul fermierii mai în vârstă.