Creşterea datoriilor şi a deficitelor SUA provoacă îngrijorare cu privire la ameninţările la adresa economiei şi a pieţelor financiare

Datoria guvernamentală a Statelor Unite, care a crescut cu aproape 50% din primele zile ale pandemiei de Covid, generează niveluri ridicate de îngrijorare atât pe Wall Street, cât şi la Washington, relatează CNBC.

Datoriile federale sunt acum la 34.500 miliarde de dolari, sau cu aproximativ 11.000 miliarde de dolari mai mari decât erau în martie 2020, potrivit datelor neoficiale.

Ca parte din economia totală a SUA, datoriile federale reprezintă acum acum peste 120%.

Preocuparea faţă de astfel de cifre îngrijorătoare s-a limitat în mare parte la ranchiunea partizană din Capitol Hill, precum şi din partea unor organe de supraveghere precum Comitetul pentru un buget federal responsabil.

Cu toate acestea, în ultimele zile discuţiile s-au răspândit în guvern şi finanţe şi chiar o firmă proeminentă de pe Wall Street se întreabă dacă costurile asociate cu datoria reprezintă un risc semnificativ pentru creşterea pieţei de valori.

”Avem deficite structurale mari şi va trebui să ne confruntăm cu asta mai devreme sau mai târziu, iar mai devreme este mult mai atractiv decât mai târziu”, a declarat preşedintele Fed, Jerome Powell, în declaraţii de marţi în faţa unei audienţe de bancheri din Amsterdam.

Deşi a evitat cu asiduitate să comenteze astfel de chestiuni, Powell a încurajat audienţa să citească recentele rapoarte ale Biroului de Buget al Congresului privind starea fiscală a naţiunii.

”Toată lumea ar trebui să citească lucrurile pe care le publică despre deficitul bugetar al Statelor Unite şi ar trebui să fie foarte îngrijorată de faptul că este ceva de care aleşii trebuie să se ocupe mai devreme decât mai târziu”, a spus el.

Teritoriu neexplorat pentru datorii şi deficite

Într-adevăr, cifrele CBO sunt de rău augur, deoarece conturează calea probabilă a datoriilor şi a deficitelor. Agenţia de supraveghere estimează că datoria deţinută de public, care în prezent totalizează 27.400 miliarde de dolari şi exclude obligaţiile intraguvernamentale, va creşte de la actualul nivel de 99% din PIB la 116% în următorul deceniu.

Aceasta ar fi”„o sumă mai mare decât în orice moment din istoria naţiunii”, a spus CBO în cea mai recentă actualizare a raportului său.

Creşterea deficitelor bugetare a determinat datoria, iar CBO se aşteaptă doar să se înrăutăţească. Agenţia estimează un deficit de 1.600 miliarde de dolari în anul fiscal 2024 – este deja la 855 de miliarde de dolari în primele şapte luni – care va creşte la 2.600 miliarde de dolari până în 2034.

Ca pondere din PIB, deficitul va creşte de la 5,6% în anul curent la 6,1% în 10 ani.

”De la Marea Depresiune, deficitele au depăşit acest nivel doar în timpul şi la scurt timp după cel de-al Doilea Război Mondial, criza financiară din 2007-2009 şi pandemia de coronavirus”, se arată în raport.

Cu alte cuvinte, astfel de niveluri ridicate ale deficitului bugetar sunt frecvente mai ales în recesiunile economice, nu în prosperitatea relativă de care s-a bucurat SUA în cea mai mare parte a epocii, după scurta scădere după declararea pandemiei din martie 2020.

Dintr-o perspectivă globală, ţările membre ale Uniunii Europene sunt obligate să menţină deficitele la 3% din PIB.

Potenţialele ramificaţii pe termen lung ale datoriei au fost subiectul unui interviu, acordat de directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, pentru Sky News din Londra.

”America ar trebui să fie destul de conştientă de faptul că trebuie să ne concentrăm puţin mai mult pe problemele noastre legate de deficitul fiscal, iar acest lucru este important pentru lume”, a spus şeful celei mai mari bănci din SUA în funcţie de active.

”La un moment dat va cauza o problemă şi de ce ar trebui să aşteptaţi?. Problema va fi cauzată de piaţă şi atunci veţi fi forţaţi să o faceţişi probabil într-un mod mult mai inconfortabil decât dacă aţi începe să o abordaţi” a adăugat Dimon.

În mod similar, fondatorul Bridgewater Associates, Ray Dalio, a declarat pentru Financial Times, în urmă cu câteva zile, că este îngrijorat de creşterea nivelului datoriilor din SUA care va face titlurile de Trezorerie mai puţin atractive, „în special din partea cumpărătorilor internaţionali îngrijoraţi de imaginea datoriei SUA şi de posibilele sancţiuni”.

Până acum, nu a fost cazul: deţinerile străine ale datoriilor federale ale SUA s-au situat la 8.100 miliarde de dolari în martie, în creştere cu 7% faţă de un an în urmă, potrivit datelor Departamentului de Trezorerie publicate miercuri.

Creşterile dobânzilor de către Rezerva Federală au complicat situaţia datoriei. Începând din martie 2022 până în iulie 2023, banca centrală a mărit dobânda pentru finanţarea pe termen scurt de 11 ori, însumând 5,25 puncte procentuale, înăsprire a politicii care a corespuns cu o creştere mare a randamentelor titlurilor Trezoreriei.

Dobânda netă a datoriei, care totalizează plăţile datoriei guvernamentale minus ceea ce primeşte din veniturile din investiţii, a totalizat 516 miliarde de dolari în acest an fiscal. Este mai mult decât cheltuielile guvernamentale pentru apărarea naţională sau Medicare şi aproximativ de patru ori mai mult decât a cheltuit pentru educaţie.

Alegerile prezidenţiale ar putea aduce unele diferenţe modeste în situaţia fiscală. Datoria a crescut sub preşedintele Joe Biden şi a escaladat sub contracandidatul său republican, fostul preşedinte Donald Trump, în urma răspunsului agresiv al cheltuielilor la pandemie.

”Alegerile ar putea schimba perspectivele fiscale pe termen mediu, deşi posibil mai puţin decât s-ar putea imagina”, au spus economiştii Goldman Sachs Alec Phillips şi Tim Krupa, într-o notă.

O analiză a GOP ar putea duce la o extindere a reducerilor de impozite pe care Trump le-a impus în 2017 – veniturile din impozitul corporativ s-au dublat de atunci – în timp ce o victorie a democraţilor ar putea duce la creşteri ale impozitelor, deşi ”o mare parte din acestea s-ar duce probabil către noi cheltuieli, ” au spus economiştii Goldman.

Cu toate acestea, cea mai mare problemă cu bugetul este cea a cheltuielilor pentru asigurările sociale şi Medicare, iar ”în niciun scenariu” cu privire la alegeri nu pare probabilă reformarea oricărui program, a spus Goldman.