Criza economică ajunge în curtea marilor companii

Situația economică tot mai grea începe să se vadă și în activitatea marilor companii din România. Cererea a scăzut pe mai multe piețe, produsele chineze câștigă teren, iar firmele de la noi trebuie să suporte taxe mai mari și unele dintre cele mai ridicate costuri cu energia din Europa. În acest climat, companiile reduc producția, renunță la angajați sau își amână investițiile. Șantierul Naval Mangalia a ajuns în faliment și încearcă să găsească un cumpărător, Liberty Galați are producția oprită și datorii mari, iar Dacia avertizează că uzina de la Mioveni poate pierde treptat modele și volume de producție.

În primele șapte luni ale acestui an, 52.741 de firme au fost radiate la nivel național. Acest număr mare al companiilor care au ieșit din piață este cel mai bun indicator al presiunii care se pune pe mediul de afaceri. Iar problemele nu afectează doar firmele mici: de la șantierul din Mangalia și combinatul Liberty Galați până la uzina Dacia, marile companii își reduc activitatea, caută investitori sau cer măsuri de sprijin din partea statului.

Șantierul Naval Mangalia, un grav naufragiu financiar 

Şantierul Naval din Mangalia (Damen Shipyards Mangalia) a intrat, în aprilie 2026, în procedură de faliment, după ce adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus, iar activitatea curentă a fost oprită treptat, fiind iniţiate procedurile de lichidare.  Șantierul este unul dintre cele mai mari din România și din regiunea Mării Negre, fiind proiectat atât pentru construcția de nave noi, cât și pentru reparații, modernizări și mentenanță. Statul român și grupul olandez Damen au fost acționarii companiei, însă activitatea șantierului a fost afectată de dificultăți financiare, lipsa comenzilor și disputele dintre acționari, care au culminat cu deschiderea procedurii de faliment. Administratorul judiciar, compania CITR, a anunțat că va continua demersurile pentru valorificarea Şantierului Naval Mangalia prin organizarea unor licitaţii în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Civilă. După două licitații ratate, se va organiza o a treia procedură care va porni de la 100% din valoarea de piaţă a activului, respectiv 184 de milioane de euro, fără TVA. În absenţa participanţilor, prevederile legale permit continuarea procedurii cu diferite valori procentuale.

Dacia, între energia scumpă și presiunea Chinei

Problemele de competitivitate ale uzinei Dacia de la Mioveni și presiunea tot mai mare exercitată de producătorii auto chinezi trebuie să intre pe agenda Guvernului, susținea recent fostul ministru al Economiei, Ștefan-Radu Oprea, ca reacție la declarațiile lui Mihai Bordeanu, directorul general al Dacia, privind provocările cu care se confruntă fabrica din România. Oprea susține că autoritățile pot lua măsuri concrete pentru susținerea industriei auto și indică trei direcții pe care Guvernul ar trebui să le abordeze: prețuri predictibile la energie, un program Rabla stabil și posibilitatea autorităților și companiilor de stat de a-și reînnoi parcurile auto. 

Asociația Energia Inteligentă (AEI) a realizat o analiză privind impactul generat de o eventuală plecare a Dacia din ţara noastră.
„Concluzia principală este echilibrată: Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producţie, versiuni ale unor modele şi, mai ales, alocarea viitoarei generaţii Duster. Acesta este pericolul adevărat”, spune Dumitru Chisăliţă, președinte AEI.

Într-un scenariu de retragere completă, România ar putea pierde anual aproximativ 5 –5,5 miliarde de euro din exporturile brute, iar balanţa comercială s-ar putea deteriora cu 2,5 –3,5 miliarde de euro, estimează analiza citată. Pierderea de valoare adăugată şi PIB, directă şi indirectă, este estimată la 2,5 –4 miliarde de euro anual. Între 55.000 şi 90.000 de locuri de muncă ar deveni vulnerabile, incluzând angajaţii uzinei, furnizorii, transportatorii şi serviciile dependente de industria auto. „O retragere până în 2029 ar fi un şoc abrupt. Furnizorii ar avea puţin timp pentru diversificare, mii de salariaţi ar intra simultan pe piaţa muncii, iar Argeşul ar risca o recesiune regională severă. Între 2029 şi 2035, pierderea cumulată de PIB ar putea ajunge la 17 –28 miliarde de euro.
O retragere în 2031 nu ar fi mai puţin gravă în final, dar ar oferi României doi ani suplimentari pentru atragerea altor investiţii, recalificarea angajaţilor şi reconversia furnizorilor”, potrivit AEI. 

Dumitru Chisăliță subliniază că orice companie importantă încearcă să obţină de la statul în care activează condiţii cât mai avantajoase: taxe mai mici, energie mai ieftină, infrastructură mai bună, ajutoare de stat, flexibilitate în relaţiile de muncă şi reguli cât mai predictibile. În acest joc de negociere, una dintre cele mai puternice formule de presiune este ameninţarea cu reducerea investiţiilor sau chiar cu plecarea din ţară, situaţie care se aplică multor companii din România. „Declaraţiile reprezentanţilor Dacia-Renault trebuie privite şi din această perspectivă. Ele nu reprezintă automat o decizie de retragere, dar nici nu pot fi ignorate. Greşeala statului ar fi fie să intre în panică şi să ofere orice i se solicită, fie să considere că Dacia nu poate pleca niciodată. Răspunsul corect este o analiză proprie, independentă şi pragmatică: cât este presiune mediatică, cât este nemulţumire economică reală, cât de posibilă este relocarea şi care ar fi consecinţele pentru România”, arată AEI. 

Datorii de miliarde și salarii restante la Liberty

Combinatul Liberty Galați a intrat pe 5 martie 2025 în procedură de concordat preventiv, o formă juridică premergătoare falimentului, în încercarea de a evita dezastrul.  După două licitații eșuate, cu un preț de pornire de 709, respectiv 463 milioane de euro, în final, s-a decis vânzarea prin negociere directă. Combinatul întârzie repornirea producției din cauza prețului energiei și scăderii Dunării, în timp ce sute de angajați erau la  mijlocul lunii septembrie neplătiți de peste trei luni.

Guvernul a decis prin ordonanță de urgență, în aprilie, că toate creanțele deținute de către ANAF, alte instituții ale statului sau bănci de stat la companii private vor putea fi preluate de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), scopul fiind prevenirea intrării firmelor respective în colaps, protejarea locurilor de muncă și limitarea efectelor negative asupra economiei naționale De asemenea, active considerate a fi de interes strategic aparținând unor companii aflate în dificultate, cum ar fi Liberty Galați, vor putea fi salvate inclusiv prin preluarea lor contra ștergerii datoriilor bugetare ale companiilor proprietare. ANAF și Exim Banca Românească au creanțe însumate de aproape 1,3 miliarde lei asupra Liberty Galați, dintr-un total de datorii ale companiei de circa 4,7 miliarde lei. Oficial, în cursa pentru preluarea activelor au rămas doi investitori: UMB Steel, compania din grupul controlat de „regele asfaltului” Dorinel Umbrărescu și gigantul ucrainean Metinvest, controlat de omul de afaceri Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean.