Criza petrolului reaprinde bătălia globală pentru hrană

Goana globală după materii prime pentru biocombustibili, alimentată de prețurile ridicate ale petrolului, riscă să aibă efecte dincolo de piața energiei. Potrivit unui studiu realizat de Transport & Environment, organizație europeană de politici publice și advocacy specializată în transport, energie și decarbonizare, consumul mondial de biocombustibili ar putea crește cu 30% în acest an și cu 70% până în 2030. O astfel de evoluție ar pune presiune suplimentară asupra pieței alimentare, într-un context în care prețurile uleiurilor vegetale se află deja la cele mai ridicate niveluri de după 2022. Organizația avertizează că guvernele riscă să înlocuiască o criză a combustibililor cu una alimentară. În timp ce numeroase state au început să limiteze exporturile de materii prime utilizate pentru producția de biocombustibili, România merge în direcția opusă: exporturile acestor produse au înregistrat o creștere puternică în ultimul an.

Prețurile pentru majoritatea produselor alimentare, în special uleiurile vegetale, au crescut timp de trei luni consecutive, repetând modelul care a urmat invaziei rusești în Ucraina în 2022. De la atacul americano-israelian asupra Iranului și creșterea ulterioară a prețurilor la petrol, guverne precum cele ale SUA, Indonezia și Thailanda au propus noi obiective de amestecare a biocombustibililor. În același timp, mari exportatori precum Brazilia și Indonezia limitează exporturile de culturi cheie pentru producerea biocombustibililor. România în schimb, și-a majorat puternic exporturile de rapiță, cultura care deține cea mai mare pondere în producerea biocombustibililor la noi. Astfel, țara noastră a livrat 2,28 milioane de tone de rapiță în perioada iulie-decembrie 2025, ceea ce a înseamnat un record istoric, depăsindu-se semnificativ media din ultimii 5 ani.

Criza alimentară bate la ușă

Având în vedere că producția agricolă viitoare va fi redusă din cauza deficitului de îngrășăminte, rezervele globale de produse alimentare riscă să se epuizeze rapid. Biocombustibilii utilizează deja 5% din îngrășămintele mondiale pentru a produce doar 4% din combustibilii de transport la nivel global. Orice creștere a producției de biocombustibili ar pune o presiune suplimentară asupra unei piețe care a fost puternic perturbată de blocarea Strâmtorii Hormuz.

Situația este deosebit de gravă în anumite țări. Indonezia dedică aproape o cincime din totalul îngrășămintelor sale biocombustibililor, în timp ce pentru SUA această cifră este de o zecime. Principalii producători de biocombustibili din lume se bazează pe Rusia, China și Orientul Mijlociu pentru peste 50% din importurile lor de îngrășăminte, arată analiza T&E. „Guvernele joacă un joc periculos promovând alimentele drept combustibil. Liderii încearcă, pe bună dreptate, să găsească soluții la actuala criză a petrolului, dar biocombustibilii nu pot juca niciodată mai mult decât un rol marginal în sistemul nostru energetic fără consecințe devastatoare. Impactul neintenționat asupra prețurilor alimentelor și a mediului este enorm. În loc să alimenteze mașinile, guvernele trebuie să urmărească opțiuni mai sustenabile, cum ar fi electrificarea”, avertizează Kädi Ristkok, director pentru energie și climă la T&E.

Criza îngrășămintelor, o presiune în plus

Creșterea aprovizionării cu biocombustibili fără a concura cu culturile alimentare este greu de realizat. Dacă biocombustibilii ar reprezenta 20% din mixul global de combustibili rutieri, așa cum încearcă să atingă țări precum Indonezia și Brazilia, ar fi necesare încă 130 de milioane de hectare de teren – echivalentul întregii suprafețe terestre a Africii de Sud. Acest lucru ar duce la pierderea ecosistemelor, iar defrișările ulterioare ar duce la emisii de carbon semnificativ mai mari decât combustibilii fosili pe care îi înlocuiesc. „O criză globală a îngrășămintelor riscă să strice securitatea alimentară globală. În timp ce guvernele caută modalități de a stoca îngrășăminte, nimeni nu vorbește despre biocombustibili. Cu cât ardem mai multe culturi, cu atât vom avea nevoie de mai multe îngrășăminte. Guvernele trebuie să acorde prioritate alimentelor în detrimentul combustibilului”, conchide Kädi Ristkok.

Situație diferită în UE

În timp ce Comisia Europeană susține excluderea biocombustibilii pe bază de culturi agricole din categoria biocombustibililor durabili, fermierii susțin contrariu. La începutul lunii iunie asociația Farm Europe, un think-tank cu sediul la Bruxelles care reunește actori economici, asociații și experți din sectorul agroalimentar european, i-a transmis Comisarului pentru transport sustenabil și turism Apostolos Tzitzikostas o scrisoare în care i-au atras atenția că tendința continuă de abandon al terenurilor agricole în întreag blocul comunitar – determinată de o rentabilitate insuficientă a fermelor – ar trebui să determine Comisia Europeană să consolideze cererea de biocombustibili din culturile agricole, deschizând calea pentru intensificarea altor fluxuri de bioeconomie. Scrisoarea a ridicat, de asemenea, o preocupare critică privind integritatea pieței: importurile de biocombustibili din din China au crescut de șapte ori între 2017 și 2023, ajungând la aproximativ 3 milioane de tone, ceea ce reprezintă 20% din consumul total de biocombustibili din UE. O parte substanțială a acestor importuri a fost identificată ca fiind frauduloasă, implicând etichetarea greșită a uleiului de palmier virgin și a derivatelor sale ca ulei de gătit uzat sau alte materii prime eligibile. 

Investiții de 500 milioane de euro pentru biocombustibili în România

Ministerul Energiei va lansa o schemă de ajutor de stat cu un buget estimat la 500 de milioane de euro, destinată sprijinirii investițiilor în producția de biocombustibili. Programul va fi finanțat prin Fondul pentru modernizare, în cadrul unui program european dedicat combustibililor alternativi. Schema vizează dezvoltarea de noi capacități de producție pentru biocombustibili obținuți din materii prime sustenabile, în conformitate cu reglementările europene. Sunt incluse proiecte pentru producția de bioetanol, combustibil sustenabil pentru aviație (SAF – Sustainable Aviation Fuel) și diesel regenerabil (HVO). Potrivit Ministerului Energiei, obiectivul principal este creșterea producției interne de combustibili alternativi, reducerea dependenței de resursele fosile și diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor. Bugetul total de 500 de milioane de euro este împărțit între două direcții principale: 100 de milioane de euro sunt alocate pentru producția de bioetanol, cu o capacitate minimă vizată de 50.000 de tone anual, iar 400 de milioane de euro sunt destinate proiectelor SAF și HVO, cu ținte de producție de cel puțin 20.000 de tone SAF și 90.000 de tone HVO pe an.

În România, rapița este principala materie primă pentru producerea biocombustibililor. Această plantă, s-a dovedit anul trecut un pariu câștigător pentru fermieri. Însămânţată pe circa 800.000 de hectare, producţia s-a ridicat la aproximativ 2,4 milioane de tone, ceea ce a însemnat o producția aproape dublă față de anul 2024. Anul 2026 are toate șansele să se dovedească și mai bun. Potrivit ultimei estimări publicate de către  Departamentului pentru Agricultură al SUA în luna mai, recolta de rapiță ar putea urca la 3,5 milioane de tone după ce suprafața cultivate a crescut la un milion de hectare. În ultimii ani, pe fondul secetei accentuate, suprafețe cultivate cu rapiță au crescut considerabil ele luând, în general, locul culturilor de porumb. Mai rezistentă la secetă și cu un preț bun de achiziție, rapița a devenit atractivă pentru tot mai mulți fermieri.