Cronica unei prăbușiri anunțate: Cum a taxat Income Magazine derapajele economice ale guvernanților

Income Magazine a construit, număr după număr, o cronică a derapajelor economice ale României ultimilor ani. Prin analize și editoriale, jurnaliștii și analiștii publicației au semnalat din timp simptomele unei economii aflate în derivă. Astăzi, în 2025, când România se confruntă cu o criză bugetară acută, articolele din revistă rămân doar o colecție de avertismente ignorate. Cert este că, dacă s-ar fi ținut cont de ele, nu ar fi fost nevoie de multe dintre măsurile de austeritate. 

În 7 iulie, Guvernul și-a angajat răspunderea pentru pachetul de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului bugetar. Proiectul de lege a cuprins măsuri pentru creşterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde de lei în 2025 şi 35 de miliarde de lei în 2026, şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor, tăieri estimate la 1,25 miliarde de lei în 2025, respectiv 57,3 miliarde de lei în 2026.

Principalele măsuri de austeritate:

• Cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%;
• Cota redusă a fost majorată de la 5% și 9% la 11%; 
• Cresc accizele la alcool, carburanți și tutun;
• Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16% de la 1 ianuarie 2026;
• Românii cu pensii mai mari de 3.000 de lei plătesc CASS;
• Coasigurații nu mai sunt exceptați de la plata contribuției la sănătate;
• Cei care obțin câștiguri din jocuri de noroc vor plăti impozite mai mari;
• Salariile la stat sunt înghețate și anul viitor. La fel și pensiile;
• Crește de la 2% la 4% impozitul datorat de bănci.

Asta nu e tot, premierul anunțând încă două pachete de măsuri. Acestea ar urma să vizeze inclusiv introducerea unor noi reguli de impozitare, o reformă a administrației publice locale, o reformă în sănătate și o reașezare a sistemului de pensii. 

Fără îndoială, de multe dintre aceste măsuri România avea nevoie de ani buni. Altele însă, cum ar fi creșterea fiscalității, ar fi putut fi evitate dacă guvernanții dădeau dovadă de responsabilitate. 

2023: semnele declinului 

Încă din prima parte a anului 2023, Income Magazine atrăgea atenția asupra modificărilor hazardate din Codul fiscal, catalogate atunci drept „lipsite de viziune”. De asemenea, era publicată o paralelă dură între politicile publice românești și cele grecești din perioada premergătoare crizei. Se sublinia pericolul amânării reformelor, în special în ceea ce privește pensiile și cheltuielile cu salariile din sistemul public.

„Cheltuielile cu pensiile și salariile au crescut și vor crește cu mult peste ceea ce și-a propus Ministerul de Finanțe. (…) Iar, în tot acest timp, noi vom auzi cât de bine ne merge economia și cât de mult o să creștem. Nu-i așa că seamănă cu modelul grecesc?” „Copiem cu voioșie modelul grecesc în economie” , aprilie 2023

Statul face mii de angajări, deși ar trebui să-și reducă masiv cheltuielile. Acesta este un alt avertisment documentat riguros.

„În timp ce pe bordul coaliției de guvernare au început deja să se aprindă beculețele unui deficit bugetar care este pe cale să scape de sub control, statul anunță un număr record de posturi scoase la concurs”, mai 2023.

Într-o amplă analiză, Income critică lipsa unei strategii fiscale coerente și avertizează că măsurile anunțate nu au acoperire bugetară. Se menționează  pericolul de a repeta greșelile din 2008, de data aceasta cu un aparat de stat și mai costisitor.

„Majorările de taxe și impozite vor avea loc, în pofida oricăror legi economice elementare și în ciuda Codului fiscal.” „Greșeala de 50 de miliarde de lei care va porni tăvălugul creșterilor de taxe”, august 2023 

Fără a avea informații din interior, doar pe baza calculelor, Income avertizează că deficitul real este cu mai mare decât cel raportat oficial. Timpul avea să demonstreze că jurnaliștii Income au avut dreptate.

„În încercarea disperată de a se încadra în ținta de deficit, cei aflați la guvernare se pregătesc să adopte o serie de măsuri pentru a majora veniturile,  însă datele de la Ministerul Finanțelor arată  clar că România nu are o problemă cu veniturile, deficitul bugetar fiind total debalansat din cauza creșterilor uriașe ale cheltuielilor.” „Adevărul despre gaura de la buget”, septembrie 2023

2024: culisele unui deficit exploziv

Dacă 2023 a fost un an al derapajelor, 2024 a fost anul în care au început să se vadă efectele directe ale deciziilor greșite: venituri fiscale sub așteptări, presiune pe salarii și pensii, degradarea ratingului de țară, explozia numărului de firme radiate.

În prima lună a anului trecut, Income demasca incompetența guvernamentală în implementarea sistemului e-Factura și critica dur alegerea unei soluții alambicate, observând că sistemul părea „gândit pentru ca niște băieți deștepți, adică furnizorii de semnătură digitală, să facă bani frumoși”, în timp ce antreprenorii și contabilii se confruntau cu erori masive și chiar cu amenințări cu închisoarea.

„E-Fractura finanțelor României”, ianuarie 2024

De asemenea, revista avertiza asupra nerealismului proiecțiilor bugetare și compara situația cu cea dinaintea crizei din 2008. De asemenea, remarca lipsa reformelor, în ciuda contextului favorabil din 2021-2022. Income face un portret al unui stat rupt de economie, în care deciziile sunt motivate electoral, nu rațional. Concluzia este dură:

„Criza aceasta nu ne-a lovit. Am produs-o noi, pas cu pas.” „Criza tăcută care a început deja”, iunie 2024

Derapajele politicienilor au fost taxate dur, de fiecare dată. În vara anului 2024, Income a demontat, punct cu punct, falsa poveste despre negocierea cu Bruxelles-ul și a arătat că Parlamentul European a schimbat regulile Pactului de Stabilitate și Creștere pentru toate statele membre – nu în urma unei „victorii diplomatice românești”. De asemenea, a explicat că, în ciuda declarațiilor politicienilor, urmează creșteri de taxe. Lucru care, mascat sau nu, s-a tot întâmplat. 

„Taxele nu vor crește după alegeri! Aceasta este promisiunea premierului Ciolacu. Pare de râs, dar nu e! (…) Singura modalitate de a nu crește taxele este o reformă profundă a statului. Să fim serioși, asta nu se va întâmpla, nimeni nu își asumă un asemenea cost politic.” „Promisiune cu deficit”, iulie 2024

Jurnaliștii și analiștii revistei atrăgeau atenția că România ia decizii fiscale haotice și are un apetit nesățios pentru cheltuieli nejustificate. Mai mult, au documentat risipa resurselor bugetare pe proiecte fără cap și coadă – precum bazine de înot în comune fără canalizare –, dar și lipsa unui mecanism de evaluare a eficienței investițiilor publice.

„Aproape două milioane de euro, prețul unui bazin inaugurat într-o comună unde nu există canalizare. Este suficient să auzi asta și realizezi că acolo e ceva nelalocul lui. (…) Dacă ar fi funcționat în mediul privat, statul român ar fi dat de mult timp faliment.” „Marota investițiilor”, septembrie 2024

La începutul toamnei, Income scrie despre creșterile de cheltuieli și lipsa veniturilor stabile. Deși guvernul susține că banii merg în investiții, cifrele arată că majoritatea fondurilor merg în salarii, pensii și achiziții publice ineficiente.

„Cheltuielile statului au explodat. Iar, în timp ce avea apucături de piroman, Guvernul a încercat să facă pe pompierul. (…) România este țara taxelor. Nu cele mai mari, ci cele mai multe – și cel mai prost colectate.” „Statul nesătul”, septembrie 2024

Înainte de alegeri, Income avertiza că toate partidele evită adevărul economic.

„Programele de guvernare ale partidelor care au șanse să câștige alegerile sunt minunate! Ori scăderi de impozite, ori menținerea fiscalității. Plus investiții fără număr. (…) Niciun partid nu putea să-și permită să spună adevărul în campania electorală: la anul taxele cresc, nu există altă soluție.” „Promisiuni și calcule”, noiembrie 2024 

2025: criza bugetară începe să doară

La începutul lui 2025, ceea ce Income avertizase cu un an înainte devine realitate: România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din UE, scădere economică și o inflație care roade creșterile salariale nominale. Revista semnalează că zeci de mii de firme au fost radiate sau suspendate, iar marile investiții sunt trase pe dreapta. 

Income critică reintroducerea „taxei pe stâlp” și alte măsuri care descurajează investițiile.

„România alege mereu cele mai proaste idei – nu doar le repetă, ci le intensifică.”  „Ordonanța „trenuleț” vine cu semnalul de alarmă tras”, ianuarie 2025

În loc de concluzie

În acest text au încăput referiri la mai puțin de o treime din articolele apărute în Income Magazine care avertizau asupra derapajelor din economie. Trebuie menționat că jurnaliștii nu s-au limitat la a documenta, ci au tras constant semnale de alarmă, au oferit soluții și au demontat populismele economice. Din păcate, toate predicțiile și temerile exprimate în paginile revistei s-au adeverit. Așa cum titra un editorial, „nu ne mai putem permite luxul de a ignora realitatea!” Și totuși, exact asta s-a întâmplat.