România paradoxală. În timp ce pe bordul coaliției de guvernare au început deja să se aprindă beculețele unui deficit bugetar care este pe cale să scape de sub control, statul anunță un număr record de posturi scoase la concurs, acesta fiind cel mai bun exemplu de „țopăială fiscală” pe care guvernanții încearcă să o corecteze prin măsuri mai mult sau mai puțin eficiente.
Deși deficitul bugetar a trecut bine de 1% din Produsul Intern Brut, angajările la stat continuă în ritm crescător faţă de primele două luni ale anului, în condiţiile în care, pentru luna martie, instituţiile publice au postat anunţuri de angajare pentru peste 3.000 de poziţii, la fel de multe cât pentru ianuarie şi februarie la un loc. Potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare ejobs.ro, circa 90% dintre acestea sunt funcţii de execuţie. Un element interesant de observat este că angajările se fac în special în zona administrațiilor locale. Mai precis, aproape 1.900 de locuri de muncă au fost postate de instituţii locale, peste 400 de primării şi aproximativ 300 de instituţii judeţene. Guvernul şi ministerele au avut cel mai mic număr de poziţii vacante în luna martie. Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv peste 500, aparţin instituţiilor de stat din Bucureşti, Clujul ocupând a doua poziţie în clasament, cu 203 de oferte. Urmează Timiş, Constanţa, Iaşi, Ilfov şi Argeş, toate cu peste 100 de posturi scoase în piaţă. De cealaltă parte se află judeţe precum Bistriţa Năsăud, Botoşani, Brăila, Caraş Severin sau Călăraşi.
„Tiparul angajărilor din sectorul public este destul de liniar – se angajează aproape exclusiv în regim full time, iar angajaţii lucrează doar de la birou. Circa 15% din joburile postate sunt pe bază de proiect sau sezoniere”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs România, legat de posturile scoase la concurs. Șeful platformei de recrutare precizează faptul că este vorba despre locuri de muncă stabile, dar care presupun prezența fizică la birou, aspect care, în era post-pandemie în care angajații, mai ales tineri, preferă munca de acasă, face ca joburile la stat să nu mai fie chiar atât de atractive ca în trecut. „Aceste elemente consolidează ideea de stabilitate care a fost de-a lungul timpului asociată joburilor de la stat şi care a rămas, totodată, şi principalul criteriu pentru care sunt atât de atractive pentru anumite categorii de candidaţi. Acestui argument extrem de puternic i se adaugă cel legat de creşterea salariilor din sectorul public din ultimii ani. Rămâne, totuşi, o zonă pe care candidaţii care au pregătire în domenii liberale şi care sunt obişnuiţi cu un anumit tip de flexibilitate la locul de muncă sau cu programul de lucru remote o privesc încă uşor sceptic”, mai spune Badea.
O grămadă de agenţii şi ministere inutile
Discuția despre angajările la stat s-a extins inclusiv în zona dezbaterilor din coaliția de guvernare, astfel încât una dintre măsurile discutate este înghețarea angajărilor la stat, inclusiv pe ce ține de zona administrației locale. Profesorul de economie Cristian Păun a comentat relația dintre cheltuielile bugetare și angajații de la stat arătând faptul că aparatul de stat este înțesat cu agenții și chiar ministere inutile. Nu pot să spun decât că ar trebui să începem cu cheltuielile şi în al doilea rând ar trebui să începem cu acele cheltuieli care sunt nejustificate. Am avut o comisie de tăiat hârtii, care să lucreze cu birocraţia. Pe lângă comisia de tăiat hârtii ar fi astăzi mult mai utilă o comisie de tăiat agenţii şi ministere inutile pentru că avem o grămadă de agenţii şi ministere inutile create şi apărute ca ciupercile după ploaie”, spune profesorul Păun, precizând că se creează agenţii pe bandă rulantă, inutile, iar cheltuielile statului ar trebui asanate în primul rând aşa, prin reforme şi printr-o amplă ajustare a tot ceea ce înseamnă dimensiunea statului pe acele zone inutile.
O reducere a cheltuielilor bugetare nu se poate în același timp în care mărești tot mai mult aparatul de stat. Păun este de părere nu doar că aparatul de stat nu ar trebui mărit prin angajări masive, ba, dimpotrivă, chiar ar trebui restrâns. „Să vedem dacă chiar avem nevoie de toţi care sunt în sectorul bugetar, să vedem ce face fiecare de banii pe care îi primeşte din taxele cetăţeanului”, a spus profesorul de economie la un post de televiziune. Acesta a ținut să precizeze faptul că „guvernul şi statul au scăpat complet de sub control sectorul bugetar în momentul de faţă pe anumite arii, mai ales în zona administraţiei publice centrale şi locale şi că una din consecinţe este această escaladare a cheltuielilor fără să vedem o îmbunătăţire a serviciilor publice pe care le primim”.
Pentru că tot vorbim despre utilitatea posturilor scoase la concurs, aici dăm de un alt paradox al angajărilor la stat. Conform datelor de la platforma de recrutare, poziţiile pentru care s-au căutat cei mai mulţi candidaţi au fost de îngrijitor, medic, muncitor calificat și asistent medical. Împărţite pe nivel de carieră, mai mult de 10% au fost pentru muncitori, aproape la fel de multe pentru debutanţi şi specialişti şi doar 2% au fost destinate managerilor şi directorilor. Astfel, observăm că, de fapt, posturile scoase la concurs se fac în domenii în care chiar este nevoie de specialiști, nefiind vorba despre angajări de birocrați inutili, ci de angajați de care comunitățile locale chiar au nevoie. Și aici este, de fapt, paradoxul: din cauza faptului că avem mulți angajați la stat inutili, riscăm să tăiem de acolo unde este deja o lipsă acută de personal.
Așadar, problema este că deși în anumite structuri aparatul de stat este supradimensionat, în altele cunoaște, dimpotrivă, o subdimensionare și o nevoie acută de angajați. Această nevoie a statului de specialiști a determinat creșterea masivă a numărului de posturi scoase la concurs de la începutul acestui an. „De la începutul anului şi până acum, ritmul de evoluţie a numărului de joburi noi din sectorul public l-a depăşit pe cel din privat, chiar dacă, în cifre absolute, vorbim de un număr de zece ori mai mare de poziţii care aparţin companiilor private. Cu toate acestea, faptul că în luna martie statul a scos în piaţă tot atâtea poziţii vacante câte a avut în ianuarie şi în februarie la un loc ne arată că angajările au început în mod real să se deblocheze şi în această zonă şi ne aşteptăm ca şi aplicările să fie pe măsură”, precizează Bogdan Badea, CEO-ul eJobs.
Președinte PSD Marcel Ciolacu a precizat în acest sens că înghețarea angajărilor la stat nu se va aplica unor domenii cheie precum sănătatea și educația, adică exact sectoarele în care, conform datelor eJobs, există cele mai multe posturi vacante, fapt care nu înseamnă decât un singur lucru: anunțul înghețării angajărilor la stat nu este decât un exercițiu de marketing guvernamental, în sensul că nu are decât o aplicabilitate extrem de marginală, cu efecte atât de reduse încât probabil că nici nu pot fi cuantificate.
