Actualitate

Cum pot deveni fondurile de pensii private Pilonul II o soluție pentru România

Posted on

Foto: iStock

Sistemul public de pensii se apropie de etapa în care va deveni nesustenabil, în sensul că suma ce va fi disponibilă pentru pensionari va fi mult prea mică pentru a duce un trai decent. Una dintre soluțiile pentru a avea o pensie suficientă este Pilonul II, cel de pensii private obligatorii, în care o parte din impozitul colectat de stat merge pentru a fi administrată privat. 

Pilonul II de pensii private obligatorii a împlinit 15 ani de la înființare și putem spune că este una dintre puținele reforme de succes realizate în România în ultimii 33 de ani. „Reforma de acum 15 ani a însemnat crearea unor fonduri de pensii bazate pe capitalizare, fonduri de pensii care sunt acum al doilea cel mai important actor de pe piața financiară, după bănci”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, la evenimentul de marcare a celor 15 ani. Guvernatorul a arătat că dimensiunea fondurilor în prezent, de 117 miliarde lei, este cea care permite inclusiv listarea unor companii foarte mari, precum Hidroelectrica, la Bursa de Valori București fără a mai fi nevoie de o listare secundară pe o bursă externă pentru acoperirea întregii oferte publice inițiale. Cele șapte fonduri din Pilonul II au achiziționat acțiuni Hidroelectrica în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. 

În urmă cu mai bine de 25 ani, mai exact în 1994, Banca Mondială avertiza printr-un raport că sistemul public de pensii, care funcționează pe formula „pay-as-you-go”, adică statul colectează lunar de la angajați o taxă (CAS) și din ea virează pensionarilor veniturile lunare, nu va putea ține pasul cu evoluția demografică, mai exact cu îmbătrînirea populației și creșterea speranței de viață. Banca Mondială recomanda un sistem bazat pe mai mulți piloni, anume Pilonul II, cel de pensii private obligatorii, Pilonul III, de pensii private facultative, și Pilonul IV, cel de pensii ocupaționale. România nu a reușit să creeze decât un Pilonul II funcțional, în timp ce Pilonul III a rămas foarte mic, dat fiind și faptul că deductibilitatea sumelor pentru acest fond nu a crescut de 14 ani. Iar pensiile ocupaționale sunt inexistente și nu au nicio deductibilitate fiscală. Interesant este că pensiile ocupaționale erau un pilon important în România ante-belică, dar au dispărut complet ulterior și nu au revenit în epoca modernă a țării noastre (ultimii 33 de ani). 

În căutare de noi investiții

Fondurile de pensii din Pilonul II au avut în cei 15 ani de activitate 8,1 milioane de participanți, dintre care 4,1 milioane sunt activi în prezent, adică au contribuții virate lunar către fonduri. Valoarea activelor celor șapte fonduri din sistem se ridică la 117 miliarde lei, conform datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), aproximativ 25 miliarde euro. Din total, circa 25 de miliarde de lei sunt sume obținute din randament, sumele virate de la stat fiind de 98 miliarde lei. „Din estimările APAPR, dacă se respecta graficul inițial al creșterii contribuțiilor Pilonului II, valoarea conturilor de pensie privată pentru un stagiu de contribuție complet ar fi trebuit să fie cu 36% mai mare. Pentru remedierea măcar parțială a acestei situații, este necesară reluarea procesului de creștere a contribuțiilor la Pilonul II. Un prim pas important este cel din 2024 când, conform angajamentelor luate de România prin PNRR, contribuția ar trebui să crească de la 3,75% la 4,75% din venitul brut al românilor”, a declarat Radu Crăciun, președintele APAPR. 

Conform legii, procentul din CAS care merge la pensii private ar trebui să ajungă la un maxim de 6%, dar de-a lungul anilor au fost mai multe amânări ale programului stabilit inițial. Suma care ar fi trebuit virată până acum, dar a fost amânată se ridică la 39,5 miliarde lei, ceea ce ar fi ridicat valoarea medie a contribuției unei persoane care a achitat în toți cei 15 ani de la 36.000 de lei cât este în prezent la 49.000 de lei, iar valoarea medie a contului la care se adaugă randamentul ar fi de 65.000 de lei, în loc de 48.000 de lei cât este acum. Chiar și așa, fondurile din Pilonul II au efectuat deja plăți în valoare totală de 1,7 miliarde de lei către 130.000 de beneficiari, cifră așteptată să depășească 2 miliarde de lei până la finele lui 2023 și să continue să crească exponențial în anii următori. 

Mai exact, valoarea activelor fondurilor de pensii din Pilonul II se va dubla în urmtorii cinci ani, de la 25 miliarde euro la 50 miliarde euro, conform estimărilor APAPR. Întrebarea cea mai importantă este ce vor face fondurile cu toți acei bani, care trebuie investiți pentru a obține un randament ca până acum, adică peste inflație. Randamentul mediu anual obținut în cei 15 ani de fondurile de pensii se ridică la 7,5%, mai mult de dublu față de rata anuală medie a inflației de 4,35%. „Mai mult, randamentul din ultimul an este de 18,5%, raportat la septembrie 2023, ceea ce ne arată că sistemul de pensii private este cu adevărat o alternativă la sistemul public de pensii”, spune Dan Armeanu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 

Pentru a menține acest randament, fondurile vor avea nevoie să își extindă orizontul investițional, care în prezent este de 72% în obligațiuni și certificate de trezorerie, iar 28% în acțiuni listate și alte instrumente financiare. Deși activele în acțiuni listate la BVB sunt limitate în totalul activelor, fondurile de pensii deține între 35% și 40% din free-float bursei (acțiunile libere la tranzacționare) și asigură 25-30% din lichiditate. De asemenea, Pilonul II deșine 10% din datoria publică a României și 20% din datoria publică internă, fiind depășită doar de băncile comerciale, care asigură 44% din datoria publică internă. „În ultimii trei ani ne-am confruntat cu crize suprapuse, COVID, inflație, război, care au scos în evidență reziliența sistemului de pensii private, capacitatea de a face față crizei și de a absorbi volatilitatea. Iar reziliența vine dintr-o calitate foarte bună a portofoliilor și a activelor deținute”, spune Dan Armeanu.

Soluțiile de menținere a rezilienței și de a găsi investiții la fel de profitabile sunt diverse, dar vor prespune modificarea legilor existente și apariția unor instrumente financiare noi. Un exemplu ar fi un fond cu management profesionist care să aibă ca obiect finanțarea proiectelor de infrastructură, la care să participe și fondurile. De asemenea, o soluție punctată vine de pe bursă, unde companiile deținute de stat ar putea face oferte publice secundare sau majorări de capital, prin care să își finanțeze dezvoltarea, oferte de care companiile deținute de stat nu par a fi interesate. 

Mai puțini contributori decât ar trebui

În ciuda faptului că importanța fondurilor de pensii private obligatorii a fost demonstrată de evoluția sistemului de la noi, ca și de evoluția din statele dezvoltate care au un astfel de sistem, precum Olanda, viitorul sistemului ar putea fi compromis de modificările legislative pe care autoritățile le pregătesc. În prezent, sunt aproximativ un milion de angajați care nu contribuie la sistemul de pensii private Pilonul II pentru că sunt scutiți de la plata CAS. Mai exact, sunt circa 750.000 de salariați din construcții, agricultură și industria alimentară, la care se adaugă aproximativ 200.000 din IT. Facilitatea fiscală oferită a devenit o problemă și pentru sistemul public de pensii, care are un deficit din ce în ce mai mare, dar și pentru angajații scutiți, care se vor trezi cu o pensie privată substanțial mai mică din cauza lipsei contribuțiilor. 

APAPR atrage atenția asupra unei modificări legislative în proiectul noii legi a pensiilor care poate exclude definitiv din Pilonul II de pensii private aproape un milion de liber-profesioniști (Persoane Fizice Autorizate, Intreprinderi Individuale, Intreprinderi Familiale, Drepturi de Autor etc.), funcționari publici și manageri angajați cu contract de mandat. „Astfel, în Art. 35 alin.eatul 2 din proiectul noii legi a pensiilor, prevederea în vigoare în prezent (potrivit căreia la Pilonul II contribuie salariații și toți cei care plătesc CAS) este înlocuită de o prevedere care menține în sistem doar salariații, nu și pe cei asimilați salariaților (profesii liberale, contracte de mandat, etc.). Modificarea legislativă este aparent minoră – înlocuirea unui „sau” cu un „și” – dar produce efecte dramatice pentru aproape un milion de români și pentru Pilonul II ca sistem. Modificarea este prezentă doar la alineatul 2, care se referă la contribuția virată Pilonului II, nu și alineatul 1, care se referă la contribuția virată la bugetul public de pensii”, se arată în comunicatul Asociației, care face apel la autorități să renunțe a această modificare.

Cele mai citite știri

Exit mobile version