Actualitate

Cum schimbă Sistemul Garanție-Returnare industria reciclării din România. Provocările și oportunitățile SGR, în opinia experților

La finalul acestui an, România a dat startul unui ambițios program, menit să reducă impactul consumului de produse ambalate asupra mediului. Prin implementarea sistemului Garanție-Returnare, țara noastră își propune nu doar să atingă țintele de colectare si reciclare, dar mai ales să schimbe modul în care românii se raportează la deșeuri și la responsabilitatea individului în economia circulară. Noul sistem atribuie însă responsabilități noi nu doar celor care achiziționează băuturi ambalate, ci și comercianților care au obligația de a pune în funcțiune mecanisme de colectare a recipientelor din sticlă, plastic sau metal.

Ionuț Georgescu, CEO FEPRA, una dintre cele mai importante grupuri de companii din România în domeniul reciclării și valorificării deșeurilor de ambalaje, consideră că adoptarea sistemului SGR vine ca o consecință naturală a faptului că autoritățile locale nu au reușit, în ultimii 20 de ani, să pună la punct un sistem care să asigure colectarea separată eficientă a acestor deșeuri. Analizele de piață realizate de FEPRA arată că, după producătorii de băuturi, și alte industrii și-ar dori să devină, în următorii ani, parte din SGR. Introducerea ambalajului cu garanție și pentru alte produse ar atrage o reducere a eforturilor de colectare pentru reciclare, care, în acest moment este deficitară pe fondul performanțelor slabe ale companiilor care prestează servicii de salubritate. În acest sens, expertul evaluează și impactul pe care noul sistem introdus, la finalul lunii noiembrie, îl va avea asupra acestor companii:

Până în prezent, operatorii de salubritate care gestionau diferite tipuri de ambalaje obțineau majoritatea veniturilor din PET și din aluminiu, iar veniturile din sticlă erau semnificativ mai mici. Odată cu introducerea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), acești operatori se confruntă cu o reducere substanțială a volumelor colectate, aproximativ 30%, și o pierdere dramatică a veniturilor, de până la 70% – 80%. Această schimbare exercită o presiune considerabilă asupra sectorului. În plus, serviciile de salubritate continuă să livreze materiale de calitate scăzută și foarte murdare. Această situație reflectă o reticență istorică din partea industriei de salubritate de a investi în îmbunătățirea și dezvoltarea practicilor. În contextul actual, această rezistență la schimbare și la adoptarea unor metode mai eficiente de colectare se va dovedi a fi un obstacol major, cu un impact semnificativ. În aceste condiții, este posibil ca SGR să devină un impuls pentru toți cei implicați de a susține soluția unui parteneriat profesionist, transparent și bazat pe o mai bună comunicare între administrația locală, salubrist și cetățean, cu scopul de a genera deșeu de calitate, care să devină o resursă constantă pentru industria de reciclare.”

Un sistem funcțional de colectare a ambalajelor returnabile nu va reprezenta însă doar o scădere a cifrei de afaceri pentru operatorii de salubritate. Societățile care preiau responsabilitatea producătorilor, cum este și cazul uneia dintre companiile din grupul FEPRA, ar putea de asemenea să aibă de suferit din scăderea volumelor de ambalaje destinate reciclării. Ionuț Georgescu spune, însă, că organizația pe care o conduce a anticipat introducerea SGR și și-a construit strategia de afaceri luând în calcul această reducere, estimată la între 7 și maxim 20%, la fiecare dintre producătorii cu care are contracte încheiate pentru preluarea responsabilității. Totodată, Georgescu consideră că SGR va oferi o imagine mai clară asupra cantităților de materiale reciclate după ce, în ultimii doi ani, au fost multiple voci din zona autorităților naționale și locale care au estimat o eroare în raportare de aproape 500.000 de tone, fapt care a atras neîncrederea clienților și a autorităților asupra întregului sector.

„Anul trecut, 80 % din sticla de ambalaj din România a fost reciclată în materiale de construcții și doar 20% a fost reciclată în altă sticlă. Anul acesta, FEPRA a trimis 80 % din sticlă la reciclat Bottle 2 Bottle. Doar sticla de foarte proastă calitate a mers, sub un control strict, către construcții.”

Până la măsurarea impactului efectiv pe care SGR îl va avea asupra industriei implicate în colectarea și reciclarea deșeurilor, provocarea anului 2024 rămâne implementarea corectă a sistemului, astfel încât acesta să devină operațional, cât mai curând, în toate colțurile țării.

Fondatorul FEPRA prevede o dificultate în această privință mai ales pentru micii comercianți, din mediul rural și vine cu o soluție, dezvoltată de compania pe care o conduce, care ar putea rezolva această problemă:

„Retailerii solicită primăriilor crearea de asocieri care să permită punerea la punct a unui sistem comun de colectare, solicitare exprimată și de Ministerul Mediului. Pentru micii comercianți, inclusiv cei din mediul rural, există însă și alte căi. Pot alege să facă ei colectarea comună sau să o transfere unui terț. FEPRA este pregătită să ofere acest serviciu autorităților locale pentru retailerii care se asociază, din mediul rural, începând cu anul 2024.

O altă noutate pe care SGR o aduce, față de colectarea pentru reciclare, este aceea că ambalajele returnate trebuie să rămână intacte, fapt care ar putea constitui o problemă, mai ales din punct de vedere logistic. Ionuț Georgescu vine însă cu o soluție, identificată deja de FEPRA, pentru ca aparatele de returnare a ambalajelor să protejeze sticla și să o mențină întreagă, facilitând astfel reutilizarea, în acord cu noile ținte impuse de Regulamentul European, în următorii ani. Compania a dezvoltat deja un ghid de bune practici în urma proiectului derulat în parteneriat cu un mare retailer, pentru colectarea eficientă a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. În cadrul centrului pilot, FEPRA a implementat un container dotat nu doar cu echipamente tehnologice avansate, dar și cu personal calificat, pentru a facilita interacțiunea cu consumatorii și a-i ajuta în procesul de colectare a multiplelor tipuri de ambalaje și deșeuri de ambalaje, care rezultă din orice gospodărie. Această abordare, care combină tehnologia avansată cu suportul uman, este esențială pentru o implementare reușită a SGR, în opinia expertului.

Cu toate provocările pe care orice schimbare majoră le aduce, Sistemul de Garanție-Returnare are potențialul de a deveni o măsură esențială pentru o abordare mai responsabilă și mai sustenabilă a deșeurilor de ambalaje. Succesul acestui sistem, care marchează un pas important în tranziția României către o economie circulară, depinde însă de angajamentul și colaborarea tuturor actorilor implicați, de la autorități și companii, până la consumatori.

Cele mai recente știri

To Top