Cum va arăta România în 2030

Fiecare dintre noi ne-am gândit, măcar o singură dată, la cum ar putea să arate România în viitor. Și asta nu doar pentru că, zi de zi, primim un amalgam de informații care despre schimbările care urmează, digitalizare, energie verde, tehnologie, mobilitate ci și pentru că mulți dintre noi avem deja o viziune despre cum va arăta viitorul acestei țări sau măcar despre cum ar trebui să arate. Acest demers, la o altă scară, și l-a propus și Antena 3 CNN, care a creat platforma RO 3.0 – Viziunea Viitorului, un proiect menit să aducă la masa discuțiilor oamenii care au decizia și forța de a schimba lucrurile și de a creiona un viitor cât mai aproape de ceea ce ne dorim. La conferința de lansare a proiectului au participat liderii celor mai mari companii din energie, dar și din alte domenii extrem de importante, precum telecomunicații, sănătate sau construcții. Putem avea, astfel, o primă imagine despre cum va arăta România la orizontul anilor 2030. 

Achilleas Kanaris, CEO Vodafone România

Personal, sunt foarte optimist cu privire la potențialul pe care îl poate atinge România până în 2030. Eu sper ca România să devină o societate cu adevărat digitală care să capteze esența evoluției pe care noi dorim cu toții. Și sper ca țara noastră să poată influența exportul de tehnologie așa cum este el inițiat deja. Și sper ca ceea ce se întâmplă în prezent va avea consecințe favorabile. România exportă tehnologie în străinătate și din punctul meu de vedere este o resursă unică, o ocazie unică și sper să ne convingem valorile să revină în România pentru a avea un impact favorabil asupra țării. Și, în plus, România are valori culturale. Societatea evoluează rapid, de aceea trebuie să menținem și conexiunea cu cultura și cu valorile țării. Din punctul meu de vedere sunt importante trei lucruri. În primul rând, educația. Eu aș adăuga educația digitală. De ce? Din cauza turismului. În al doilea rând, avem o ocazie unică de a folosi tehnologia și pentru a distribui energia digitală, pentru a o pune la îndemâna tuturor comunităților, atât rurale, cât și urbane. Trebuie să conectăm școlile, universitățile, astfel încât să le dăm tuturor acces la educație prin sisteme digitale. De ce este atât de importantă educația digitală? Pentru a dezvolta capacitățile digitale ale viitorului. Vedem o sciziune foarte mare între ce se întâmplă în sectorul tehnologic și competențele disponibile pe piață. Trebuie să ne recalificăm forța de muncă. Dacă analizați orice studiu disponibil pe piață la ora actuală, toate locurile de muncă, toate profesiile se vor schimba în viitor. De aceea, recalificarea forței de muncă va fi o necesitate. 

Valer Hancaș, Director Comunicare şi Corporate Affairs Kaufland România

Misiunea Kaufland România va rămâne aceeași, iar ea se numește „Cu România pentru România”. Cred că încerca să urcăm procentul de colaborare cu producătorii locali, care în momentul de față este stabilit undeva la 85%. Probabil că vom dezvolta foarte multe parteneriate pe plan regional, local, astfel încât componentele lanțului comercial să devină mult mai efective privind punerea la dispoziția consumatorului a unui sortiment românesc, bazat pe dezvoltarea relaționării dintre aceste componente.Cred că industria din care fac parte va deveni o ancoră importantă în ceea ce va însemna impactul socio-economic pe care industria de retail îl are și îl va avea în societate și în viața de zi cu zi. De asemenea, cred că România va deveni independentă din punct de vedere al rezilienței alimentare, astfel încât nu doar că vom reuși să consumăm și să alimentăm rafturile hipermarketurilor cu produse românești, dar mai mult decât atât, cred că suntem capabili să ducem balanța comercială într-o zonă pozitivă pentru România. Și aici mă refer la posibilitatea de a exporta bunurile și produsele românești în UE, în momentul de față, și, de ce nu, poate în țările membre OCDE. 

Cristian Erbașu, Director General Construcții Erbașu

Noi trebuie să evoluăm în zona tehnologiei pentru că, așa cum s-a menționat mai devreme, criza forței de muncă din construcții ne obligă, pentru a duce la îndeplinire contractele, proiectele de anvergură sau proiectele mai mici, să apelăm din ce în ce mai mult la tehnologie. Aici avem două mari probleme pentru că, într-adevăr, domeniul construcțiilor nu a avut o perioadă decât episodică bună, astfel încât să se capitalizeze suficient și să fie capabil să apeleze la o tehnologie care nu este ieftină. Trebuie să înțelegem acest lucru. O a doua mare problemă esențială o reprezintă beneficiarii. Cel mai mare beneficiar este statul. Or, statul este cel care trebuie să ne împingă, să ne oblige pe toți să apelăm la soluții tehnologice avansate, astfel încât în cel mai scurt timp proiectele să se rezolve, să se soluționeze la parametrii cei mai înalți, așa cum se întâmplă în țările evoluate.

Dragoş Bucurenci, Director External Affairs Philip Morris România

România în 2030 eu o văd ca o țară în care numărul fumătorilor în sfârșit să ajungă să scadă, o țară în care fumătorii adulți să fie complet și corect informați în legătură cu produsele alternative și să le aleagă în cunoștință de cauză, urmând modele de succes care au reușit să scadă incidența fumatului, țări precum Japonia, Marea Britanie, Suedia, Noua Zeelandă. Mai văd un lucru, o Românie în care vom reuși să-i protejăm cu adevărat pe minori de produsele cu tutun și cu nicotină, nu să ne ascundem în spatele unor sloganuri frumoase fără să facem cu adevărat de fapt acest lucru. Ca să ajungem acolo, ca să realizăm această ambiție, nu este suficient ca noi să facem ceva. Este important să lucrăm împreună, să avem un pact național pentru un viitor fără fum, unul în care să avem un dialog constructiv, bazat în primul rând pe rațiune și nu pe prejudecăți între industrie, autorități, profesioniști din sănătate publică și din societatea civilă.

Florin Andronescu, Director Dezvoltare şi co-fondator SANADOR

Având în vedere tehnologia, medicina a evoluat extraordinar, în sensul în care medicul nu mai este cu stetoscopul la el, ci, pur și simplu, se apelează la cu totul și cu totul alte echipamente în ziua de astăzi. În cazul nostru specific, este vorba despre, în principiu, a aduce lumea către noi. În sensul în care se comunică foarte mult cu medicii de peste mări și țări. Prin o colaborare extraordinară cu firmele de comunicații. Avem multe proiecte din perspectiva interactivității între medicii aflați într-un spital în Germania, în Anglia, în America. Cred că sună bine viitorul, în principiu. Datorită, în primul rând, tehnologiei și nu numai, și medicilor care fac față acestui val de schimbare. Eu cred că va fi o România mai sănătoasă dacă vom ști cum să facem acest lucru, în sensul în care dacă vom ști că avem acces la servicii, avem acces la servicii de prevenire și nu ajungem în ultima secundă să avem nevoie de servicii medicale. În plus de chestia asta, este nevoie într-adevăr de o alimentație sănătoasă. Este vorba de un mediu curat. Este un context general care ne va ajuta în principiu să fim mai sănătoși. 

Karoly Borbely, Președinte Hidroelectrica

Cred că peste șapte ani România va fi într-o poziție extrem de favorabilă pentru că văd cum la fiecare sector, nu doar de energie, ci și celelalte construcții, alimentație, educație, toată lumea este extrem de preocupată de a face ceva bine și de a dezvolta această țară. Cred că avem o mare responsabilitate toți care stăm la această conferință și cei care se uită la noi de a contribui la dezvoltarea acestei țări.

Ion Sterian, Director General SNTGN Transgaz SA

La orizontul anului 2030 Transgaz va avea programul de dezvoltare implementat cu toate aceste investiții. Va însemna că la orizontul anului 2030 peste 90-95% din populație va fi racordată la rețeaua de gaze. Ce înseamnă asta? Dacă prin încălzirea unei gospodării cu lemne se produc circa 4 tone de CO2, prin încălzirea locuințelor cu gazul metan, se reduce cu 50%. Practic, emisiile sunt de circa 2 tone de CO2 pe an. Asta contribuie la combaterea poluării, reducerea schimbărilor climatice. Pe de altă parte, consider că gazul va fi o destinație în continuare până la orizontul anului 2040-2045. Când vor fi puse în producție gazele din Marea Neagră, România, offshore și onshore, va fi cea mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. În același timp suntem conectați la toată tehnologia, viitoarea tehnologie, pe care o implementăm. 

Cosmin Ghiţă, Director General S.N. Nuclearelectrica SA

În mod cert, din perspectiva companiei noastre vom avea o amprentă mult mai mare a energiei nucleare în viețile tuturor. Pe de-o parte, prin menținerea ciclului combustibil integrat, lucru pe care l-am făcut și producerea de combustibil nuclear în România, menținerea unei bune tradiții, menținerea unei școli de operatori la cele mai înalte standarde de excelență, cu capabilitate în continuare. Ne menținem dezideratul de a fi un operator în mai multe clase tehnologice, atât în tehnologia de tip CANDU, dar și în alte tehnologii. Iar asta venind, tot așa, și în sprijinul eforturilor de reconstrucție regională care au fost enunțate anterior. Și nu în ultimul rând, discutăm și de mai multă energie nucleară, atât prin proiectele pe care le avem în derulare, în curs, pentru producere de energie electrică, dar totodată și pentru introducerea de producție de izotop medical, pentru a putea sprijini sectorul de sănătate și, de ce nu, chiar și producție de alți tip de izotop cu amprentă industrială, cum este repornirea apei grele care în momentul de față are un rol important în industria de condensatori și de conductori, inteligența artificială și ecrane avansate, dar și producția de tritiu care am început în acest moment folosind un proiect și tehnologie românească pentru a face prima astfel de instalație în Europa, care nu duce la reciclarea apei grele, ci chiar poate fi un combustibil pentru reactoarele pe bază de fisiune.