Consiliul Fiscal estimează că anul acesta deficitul va fi peste 6% şi, dacă se va recurge iar la o tăiere de cheltuieli de capital, s-ar putea să fie sub 6%, dar va fi foarte greu, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
„Noi vedem deficitul peste 6% în acest an, cu acest addendum: dacă se va recurge iar la o tăiere de cheltuieli de capital, deşi spaţiul de manevră, să ştiţi, este mai mai mic decât anul trecut, s-ar putea să fim sub 6%, dar ar fi foarte greu. Iar testul mare, să spunem testul acid, al consolidării va fi din anul următor. (…) Noi nu avem o ţintă, pentru că noi nu ţintim, Noi avem o evaluare. Evaluarea noastră este peste 6% din Produsul Intern Brut, fiindcă în acest an avem şi impactul începutului de aplicare a noii reforme a pensiilor, un impact foarte sever. Să nu uităm că în 2025 va fi în jur de 1,6% din PIB”, a spus Dăianu la Evenimentul Profit.ro – „Investiţii vs Deficit: Provocări şi riscuri în economie sub impactul datoriei şi deficitelor publice în creştere” .
Referitor la execuţia bugetară pe primele trei luni din acest an, care, potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, vine cu un deficit preliminar de 2,07% din PIB, preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat că în acest rezultat se simte ceea ce s-a amânat în 2022. Totodată, el a menţionat că fondurile europene ca sursă de finanţare a investiţiilor publice se văd şi pe partea de cheltuieli şi de venituri, şi că deficitul bugetar rezultă din diferenţa dintre veniturile permanente şi cheltuielile permanente.
„O să mă refer şi la execuţia bugetară pe trei luni, deşi ea parţial nu mai este învăluită în mister întrucât, aşa cum şi domnul ministru a spus, dar se bănuia că aşa stau lucrurile, în deficitul pe primele trei luni se simte ceea ce s-a amânat în 2022. De aceea este şi o diferenţă considerabilă între deficitul cash, care şi-a pierdut din relevanţă, şi deficitul ESA. Discuţia e mult mai amplă, pentru că avem şi cheltuieli care sunt, cum se spune, one off. Ar trebui să judecăm în funcţie de ceea ce caracterizează, din punct de vedere structural, bugetul public, cheltuieli permanente, venituri permanente. (…) Atunci când am primit invitaţia şi am văzut deficite şi investiţii, am zâmbit. De ce? Nu cu mult timp în urmă am scris un text în care am vrut să lămuresc ceea ce eu consideram că este neclar în minţile unora, şi chiar în minţile unor economişti. Această teză, care pentru profesionişti este surprinzătoare, ca să fiu elegant, pornită de la faptul că, dacă ai investiţii mari, investiţii publice mari, nu contează…, iertaţi-mă, dar aceasta este, iar nu vreau să fiu dur, este o nerozie. Pentru că, dacă vedem istoria ultimilor ani, şi vedem ponderea fondurilor europene ca sursă de finanţare a investiţiilor publice, observăm de pildă că anul trecut a fost în jur de 60%. Deci, cu o socoteală elementară, dacă scoţi fondurile europene care se văd pe ambele laturi ale bugetului, şi la venituri şi la cheltuieli, cu ce rămâi ? Rămâi cu acelaşi deficit bugetar. Altfel spus, ai un deficit bugetar care rezultă esenţialmente din ce? Din diferenţa între venituri, noi spunem permanente, şi cheltuieli numite permanente – se pot modifica, dar le spunem permanente pentru că nu te poţi juca totuşi cu un regim fiscal. El are nevoie de o anumită predictibilitate şi sunt cheltuieli de pieţe pe care nu poţi să le tai cum vrei”, a explicat Daniel Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal s-a arătat mirat de faptul că atunci când s-a stabilit orizontul de realizare a consolidării fiscale nu s-a raportat impactul reformelor sistemului de pensii şi de salarizare, care este unul sever.
„Pe mine m-a mirat faptul că atunci când s-a judecat orizontul de realizare a consolidării fiscale parcă n-a ştiut stânga ce face dreapta, pentru că nu s-a raportat impactul reformei sistemului de pensii, al reformei sistemului de salarizare, care este sever, asupra bugetului, prin cheltuieli suplimentare, cu traiectoria de realizare a consolidării bugetare. Pe mine m-a mirat, aşa ceva, dar asta e viaţa. Noi ştim aceste lucruri, le ştiu şi alţii, inclusiv cei de la Comisie, cei care ne dau sfaturi. Rămânem cu această realitate că deficitul nostru parcă-i încremenit la 6% din PIB.(…) E un deficit foarte mare, nu se poate justifica prin nivelul investiţiilor publice… şi noi îl putem finanţa şi prin faptul că s-au făcut mari eforturi din partea Ministerului de Finanţe de a reuşi o finanţare şi de pe piaţa internă. Vedeţi aceste titluri care sunt adresate populaţiei. Populaţia are încredere, fondurile de pensii au încredere, deci se cumpără. De ce se se cumpără, ai spune, dacă problema bugetului public este aşa de acută? De ce există încredere? Există încredere pentru că până până una-alta, România are şi atuuri totuşi, o datorie publică relativ mică. Este în procedură de deficit excesiv. Şi alte ţări vor fi în procedură de deficit excesiv sau de datorie publică foarte mare, deci nu mai este ceva inedit. Dar este în această procedură, pieţele aşteaptă o corecţie şi nu poţi să stai cu această ajustare până la calendele greceşti. Trebuie să o realizezi”, a precizat Daniel Dăianu.
