Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține că este în interesul României și al celorlalte țări europene ca Uniunea să fie mai coezivă și să își dezvolte capacitatea proprie de apărare, iar NATO să nu slăbească.
‘România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB – un deficit în fapt de peste 9%, dacă avem în vedere impactul anualizat al recalculării pensiilor. Ținta pentru România este să ducă deficitul la sub 3% în 7 ani. Alte condiții neschimbate, corecția macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie și gradual), ar fi nu de circa 6% din PIB, ci de peste 8% din PIB. Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, și ținta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 și 4%. Dar și așa, este un șoc pentru bugetele publice în UE. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm’, precizează Daniel Dăianu, în articolul ‘Apărarea națională și bugetul public în vremuri foarte periculoase’, publicat pe pagina de internet a Consiliului Fiscal.
El afirmă că această situație este rezultatul unei ‘miopii și al unor erori de politică economică’.
‘Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire. Și totuși, trebuie să răzbim, într-un fel sau altul. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari și să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Și să folosim la maximum fondurile europene’, spune Daniel Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal consideră că modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, ‘este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține’.
‘Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decât regretabil. Când se știe că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței! Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puține resurse României în noul exercițiu. Disputele politice, organizarea de alegeri parlamentare și prezidențiale consumă din atenție și energie, dar nu trebuie să anuleze eficiența actului de guvernare. Cum se observă acasă și în străinătate, avem capacitate instituțională și politici publice slabe. Alții nu știu cum să obțină fonduri în plus, iar noi, din varii motive, riscăm să pierdem mare parte din ceea ce este alocat României’, apreciază Daniel Dăianu.
Autorul articolului avertizează că un al doilea PNRR nu va mai exista probabil, iar noul CFM se va schimba, având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate și apărare/securitate.
‘România trebuie să facă acum tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut, trebuie să fie prioritizate investiții ce pot fi finanțate cu bani europeni. Vizita delegației CE la București în februarie a.c a fost un semnal de alarmă. Și documente ale Consiliului Fiscal (inclusiv opinia privind proiectul de buget public pentru 2025) au semnalat pericolul de a se pierde sume mari din PNRR. Absorbția de fonduri europene intră în matricea după care finanțatorii externi, agențiile de rating măsoară riscul suveran al României. Trebuie să evităm o accentuare a deficitului de credibilitate pe care îl avem, să nu sporim nervozitatea piețelor financiare față de România. Chiar dacă propunerea unor înalți oficiali europeni (inclusiv Ursula von der Leyen), de a nu lua în calcul creșterea de cheltuieli pentru apărare în estimarea deficitelor bugetare, ar avea câștig de cauză, situația bugetului public al României ar rămâne extrem de complicată. Și este de văzut dacă se va accepta emiterea de obligațiuni comune de apărare (în numele UE), care ar fi un ajutor pentru statele cu deficite bugetare foarte mari’, subliniază Daniel Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal susține că în România se poate aloca mai mult pentru apărare și printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri.
‘Și pentru bugetul UE se poate avea în vedere așa ceva. Alternativa ar fi să se reducă cheltuielile în alte domenii, ceea ce ar implica decizii de politică economică și socială foarte dificile’, spune Dăianu.
În opinia autorului, creșterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, pentru că lumea devine mult mai periculoasă și ‘parcă lipsită de reguli’.
‘Pierderea ‘dividendului păcii’ era clară de ceva timp. Există o expresie validată de istorie cu relevanță pentru vremurile noastre: când ‘elefanții se tăvălesc’, vai de iarbă, de cei mici. Este în interesul României și al celorlalte țări europene ca Uniunea să fie mai coezivă și să își dezvolte capacitatea proprie de apărare (industria de armament), iar NATO să nu slăbească. Industria de apărare în România trebuie să se dezvolte și aranjamente de offset ar susține acest scop. România trebuie să ajute ca relația transatlantică să nu se erodeze fatalmente și trebuie să fie evitat un război comercial între SUA și UE; un astfel de război ar provoca stricăciuni mari. Relația cu SUA trebuie să fie îngrijită, așa cum trebuie să avem relații bune cu Franța, UK, Germania, Italia și, nu în ultimul rând, cu Polonia. Și Turcia merită atenție din acest punct de vedere, ea fiind o putere regională cu influență tot mai mare. Țările cu care ne învecinăm intră desigur în ecuația de securitate. În contextul nou, diplomația va fi tot mai complicată și se va desfășura pe traseul intereselor colective, cât și prin relații bilaterale. NATO trebuie să continue ca o organizați relevantă, ce asigură garanții de securitate pentru statele membre. Importanța UE pentru România este funciară, deoarece Uniunea s-a născut principalmente ca un proiect de pace – deci, nu numai pentru reconstrucție economică după al doilea război mondial. O Uniune mai divizată, fragilă, ar fi de rău augur pentru securitatea europeană. Remarca este valabilă și pentru NATO. Iar UE nu trebuie să lipsească de la marile discuții, negocieri’, a transmis președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în articolul ‘Apărarea națională și bugetul public în vremuri foarte periculoase’.
