Daraban (CCIR): Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie; e o normalitate să vină şi decontul

Statul trebuie să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat, a declarat, miercuri, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

„Părerea mea este că pentru aducerea mai multor investitori străini în România care să creeze acele bunuri de larg consum spre satisfacţia consumatorului, trebuie să avem un cadru fiscal predictibil. Şi de ce nu, o nouă fiscalitate atractivă, pentru că nu mai avem alt atuu în mână ca ţară pentru atragerea investiţiilor străine. Noi nu suntem în cazul Ungariei care a avut un alt gen de retrocedare a proprietăţii. Guvernul şi autorităţile locale din Ungaria îşi permit să ofere un teren în zone strategice, căi ferate, autostrăzi unor investitori străini, precum cazul BMW la Debrecen. Noi, din păcate, trebuie să apelăm la latifundari şi nu înţelegem că investitorul în producţie blochează banii în tehnologie, nu ca retailerul care îşi permite să cumpere pământ. Ce ar mai putea rămâne pentru atragerea de investiţii ? O fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat. Poate şi organismele financiare internaţionale au fost oarecum complice cu ce s-a întâmplat pe piaţa internă. N-au pus presiune pe noi, au zis să nu se bage, să nu afecteze procesul electoral, dar cred că va veni decontul”, a spus Daraban, la conferinţa „Concurenţa în sectoare cheie”.

Preşedintele CCIR a explicat faptul că statul trebuie să-şi scadă cheltuielile de funcţionare pentru a mai putea atrage investiţii.

„Lupta noastră este ca statul să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel nu văd ieşirea la liman şi nu văd cum va mai putea atrage investiţii. Efectiv cred că aici este următorul challenge: să punem presiune pe guvernanţi întâi să-şi rezolve problemele dânşilor, problemele funcţionale, ca să se ajungă la un buget confortabil, ca să putem să ieşim pe piaţă, să atragem investiţii de care avem nevoie atât de mult”, a explicat oficialul.

Conform şefului CCIR, în anul fiscal 2023, cifra de afaceri a companiilor active în România s-a diminuat uşor până la 490 de miliarde de euro, în timp ce profitul brut a scăzut la 51 miliarde de euro.

„Uitându-ne la datele de anul acesta pentru anul fiscal 2023, vedem un recul deocamdată destul de mic. A scăzut cifra de afaceri a companiilor de la 494 la 490 de miliarde de euro şi profitul brut de la 54,6 miliarde de euro la 51 miliarde de euro. Vorbim despre cei 866.601 care au depus bilanţul la 1 august (…) Noi încercăm întotdeauna să luăm ţinta de pe spatele mediului de business şi să le găsim guvernanţilor alte ţinte, dacă se poate, pentru a-şi rezolva problemele de deficit bugetar. Cred că s-a ajuns la un palier în care nu se mai pot face minuni. Lucrurile sunt într-o dinamică. Până la urmă, mediul de business este un organism viu care se adaptează factorilor externi şi se vede inclusiv numărul de întreprinderi mari şi foarte mari, care a scăzut de la 2.030 la 1.952. O altă chestiune care ne preocupă este celebrul deficit al balanţei comerciale, care anul trecut a fost 28,7 miliarde de euro, dar se pare că anul acesta a revenit la prefixul trei, adică peste 30 de miliarde de euro. Aici am încercat să facem un apel la mediul de business din România să se adapteze nevoilor şi cerinţelor consumatorului român. Am spus întotdeauna că nu există sondaj de opinie mai eficient în rândul consumatorului ca cifra de la import. Şi cred că cifra de la import, de 122 de miliarde de euro de anul trecut, ar trebui oarecum desfăcută în componente şi să fie mai pe înţelesul tuturor”, a susţinut Daraban.

Consiliul Concurenţei organizează, miercuri, conferinţa cu tema „Concurenţa în sectoare cheie – 2024”, în cadrul căreia sunt abordate teme privind importanţa asigurării unui mediu concurenţial funcţional şi stabil, precum şi efectele pozitive pe care implementarea corectă a regulilor de concurenţă le are asupra mediului economic şi asupra consumatorilor.