De ce nu cresc IMM-urile din România

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) are un rol important în economiile europene, el asigurând mai mult de două treimi din forța de muncă în sectorul privat și reprezintă un important factor de creștere economică. Statistic, în țara noastră IMM-urile reprezintă peste 90% din numărul total de societăți, contribuind cu aproximativ 56% la PIB-ul României, dar este departe de cea ce înseamnă el în majoritatea țărilor UE.

Mediul economic dificil și vulnerabilitățile generate de impredictibilitatea legislativă au făcut ca anul trecut nu mai puțin de 6.700 de companii să intre în insolvență (o creștere de 10% față de anul 2021) și 13.000 să fie în dificultate, majoritatea provenit din sectorul IMM. Avem 530.000 de firme mici și nu mai puțin de 180.000 nu au angajați. Practic, un sfert dintre ele sunt firme minuscule, nebancabile, care nu au nicio intenție de a se dezvolta. Ele sunt folosite doar pentru a asigura un mic venit supliment acționarilor, care în marea lor majoritate au și o sursă stabilă de venit reprezentată de un serviciu, unde au o carte de muncă și li se achită contribuțiile sociale care le vor permite să beneficieze de pensie. Pe de altă parte, spune Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice (ASE), România este o țară care a acordat multe facilități fiscale unor zone de afaceri (IT, construcții etc), iar firmele care activează aici nu au niciun interes să crească pentru că au ajuns la o optimizare fiscală. Din acest punct de vedere, Adrian Mitroi spune că ar trebui revizuit sistemul de facilități fiscale pentru a împinge firmele să crească. Pe de altă parte, inovarea este un domeniu străin pentru majoritatea acestor companii, fapt ce le limitează posibilitatea de a ieși la export și, implicit, de a crește.

Sectorul de stat vs sectorul privat

Într-o perioadă în care întreg sectorul bugetar este în fierbere pe fondul nemulțumirilor salariale, sectorul privat suferă în tăcere, așteptând, ca de fiecare dată, ca Guvernul să-și întoarcă privirile și spre el, nu doar când este vorba despre taxe și impozite. Statul român a ajuns astăzi să cheltuiască circa 80% din venituri pentru plata salariilor în sectorul bugetar și a pensiilor. Majorarea salariilor în învățământ, în zona personalului cu studii medii din sistemul sanitar, pentru funcționarii publicii și angajații Fiscului vor impinge acest procent spre 90%. Să nu uităm că recent și magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25 la sută. Ei solicită sumele restante pe ultimii 5 ani și cer recalcularea pensiilor speciale, toți bani urmând să fie acoperiți de la bugetul de stat. 

Cât produce sectorul privat

Statisticile arată că un leu cheltuit de mediul privat produce în plus 0,67 de bani. Avem încă multe de făcut în acest sens, în condițiile în care în Germania un euro cheltuit de mediul privat întoarce în economie 4 euro. Cu un număr de 29 de IMM/persoană, România se situează la coada UE unde media este de 58 de IMM/persoană. În acest sector lucrează 2,71 milioane de oameni, reprezentând 65,8% din totalul salariaților din economia românească. Dintre toate formele de organizare a activității economice, IMM-urile se manifestă ca cel mai important factor de dinamizare a investițiilor. Astfel, 49% din investițiile totale în economia României sunt realizat de IMM-uri, dar ele sunt sub media UE care este de 59%. Nu în ultimul rând, sectorul IMM generează 58% din valoarea adăugată a României, adică 52 miliarde de euro. 

“Modelul de business al IMM-urilor din România le face dependente foarte mult de marile companii pentru că ele, în general, sunt furnizoare pentru acestea. Doar o creștere a marilor jucători din economia românească ar duce și la o dezvoltare a sectorului IMM. Pe de altă parte, o categorie importantă de IMM-uri este axată pe servicii oferite populației, dar vorbim despre o populație cu o putere de cumpărare scăzută, deci nu ne putem aștepta la o creștere a acestor firme”, spune Adrian Mitroi, profesor ASE.

Dificultățiile cu care se confruntă sectorul

• grad scăzut de intermediară financiară;
• peste 73% din IMM-uri își finanțează din surse proprii proiectele de investiții; 
• numai 15,31% dintre IMM-uri apelează la împrumuturi bancare;
• doar 11% din IMM-uri sunt capabile să acceseze fonduri europene și/sau naționale;
• reprezentanții IMM-urilor se plâng de costurile ridicate de producție, costurile cu forța de muncă și disponibilitatea persoanlului calificat;

IMM INVEST, sprijin pentru antreprenorii români

Lansat în plină pandemie de COVID 19, programul guvernamental IMM INVEST a permis multor antreprenori  români să-și salveze afacerile. „Am avut două provocări: o dată, bancabilizarea, și am început IMM INVEST când unul din șapte firme erau bancabile, și am închis anul 2022 cu una din două. A doua provocare este că 34% din firmele din România au capitaluri negative, în 2022, față de 41% la începutul lui 2020. IMM INVEST a contribuit la scăderea numărului de firme care au capitaluri negative sau se află în dificultate, conform definiției date de Comisia Europeană, și trebuie gândit un instrument financiar astfel încât, pe lângă bancabilizare, să aducem aceste 34% dintre IMM-uri să aibă capitaluri pozitive, ca să poată să fie finanțate”, spune Dumitru Nancu, președintele Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM).

Sectorul întreprinderilor de stat, o veșnică gaură

În timp ce companiile private se susțin în piață doar prin propriile performanțe, cele mai multe în care statul și administrațiile locale sunt acționari unici sau majoritari sunt menținute pe linia de plutire prin rostogolirea datoriilor, deși acest comportament antieconomic denaturează piața, creând probleme economice tuturor firmelor cu care au relații.  Potrivit ultimei statistici publicate de Ministerul Finanțelor, la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, cele 206 companii cu capital de stat înregistraseră un profit brut de numai 16,62 miliarde de lei, dar și plăți restante de 7,85 miliarde de lei. Situația arată și mai rău dacă ne uităm la cele 957 de companii din subordinea administrațiilor publice locale. Ele încheiaseră primele nouă luni ale anului trecut cu pierderi de 265 milioane de lei și plăți restante de 2,75 miliarde de lei.