De la competiția din sport la provocarea de a schimba o mentalitate

Nimeni nu visează, în copilărie, să ajungă să vorbească despre datorii. Și totuși, felul în care ne raportăm la bani spune multe despre cine suntem ca societate: cât risc ne asumăm, cât de bine ne pregătim pentru viitor și cât de greu ne este să cerem ajutor atunci când lucrurile scapă de sub control. Din disciplina sportului de performanță și până în fruntea KRUK România, Cosmina Marinescu a fost martora transformării unei industrii care a crescut odată cu economia românească. Într-un interviu pentru Income Magazine, ea vorbește deschis despre relația românilor cu datoriile, despre greșelile financiare care ne pot costa scump și despre de ce comunicarea poate face diferența între stigmatizare și soluție.

Uneori, viața are obiceiul de a ignora planurile pe care ni le facem cu grijă. Există o vorbă celebră în mai multe limbi care spune: „Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, spune-i planurile tale.” Povestea Cosminei Marinescu pare să îi dea dreptate. Nu și-a imaginat că va conduce, într-o zi, liderul pieței de management al datoriilor din România. Se vedea profesor de educație fizică într-un liceu. Terminase Academia Națională de Educație Fizică și Sport, venea din sportul de performanță și își construise viitorul în jurul unei idei clare despre ce avea să facă mai departe. Doar că viața a schimbat traseul. Primul obiectiv a fost în canotaj: să îmbrace tricoul naționalei și să reprezinte România la Campionatele Mondiale. La 18 ani, Cosmina Marinescu muncise pentru poziția 1 în barcă și era convinsă că o merită. O decizie pe care a perceput-o ca fiind profund nedreaptă i-a luat din mâini nu doar participarea la competiție, ci și certitudinea drumului pe care își imaginase că îl va urma. Când toată adolescența ta a fost construită în jurul unui singur vis, pierderea lui te obligă să răspunzi la o întrebare: „Și acum ce fac?” A fost nevoită să își caute alte repere, alte perspective și o altă definiție a succesului. 

„Am terminat ANEFS-ul cu dorința foarte clară de a fi profesor de educație fizică și sport în liceu, doar că în momentul în care am terminat facultatea lucrurile au luat-o pe un alt traseu”, își amintește ea.

Primul job a fost într-un magazin Connex. A urmat customer service-ul, apoi colectarea și departamentul de fraudă. Aproape fără să își dea seama, a descoperit că ceea ce o motivase în sport- nevoia de corectitudine, perseverența și dorința de a găsi soluții- își găseau locul și într-un univers aparent complet diferit. I-a plăcut să rezolve probleme și să înțeleagă mecanismele din spatele lor. Iar când a simțit că nu mai are loc să crească, a plecat către Citibank, unde a acceptat o provocare pe care puțini ar fi avut curajul să și-o asume: să construiască de la zero un departament anti-fraudă. „În Citibank am primit una dintre cele mai mari provocări ale carierei mele de până atunci: să construiesc de la zero departamentul anti-fraudă. A însemnat să recrutez oameni, să formez echipa, să pun procesele la punct. Provocări care îmi erau familiare din sport. Când mi-am îndeplinit misiunea, am simțit că pot accepta o nouă oportunitate. Atunci a venit propunerea de a lucra la KRUK, unde am avut un rol similar- de a construi de la zero o echipă în departamentul de Servicing. Cred că să pun în valoare oamenii este menirea mea din punct de vedere profesional”. Astăzi conduce KRUK România, liderul pieței de management al datoriilor și o companie prezentă pe piața locală încă din 2007. Dar poate că provocarea cea mai mare nu a fost să crească un business într-un domeniu dificil, ci să schimbe felul în care acesta este privit.

Relația dintre datorie și rușine

Pentru mulți români, simpla menționare a unei companii de recuperare a datoriilor stârnește reflexe de apărare: teamă, rușine, ostilitate. Ani la rând, astfel de companii au fost asociate mai degrabă cu amenințarea decât cu ideea unei soluții. Tocmai de aceea, spune Cosmina Marinescu, KRUK și-a propus încă de la început să schimbe abordarea și percepția. „Scopul nostru este să îi oferim clientului toate informațiile de care are nevoie în ceea ce privește datoria și opțiunile de plată, pentru ca acesta să poată lua o decizie informată. Poate că tocmai aici se vede una dintre vulnerabilitățile societății românești: relația noastră complicată cu banii. Împrumutăm fără să înțelegem întotdeauna ce semnăm, evităm conversațiile inconfortabile și preferăm să amânăm până în ultimul moment probleme care nu dispar prin simplul fapt că ne facem că nu există”.

Studiile KRUK arată că 6 din 10 români nu au avut niciodată un buget personal. Restul navighează printre rate, cheltuieli și neprevăzut mai degrabă intuitiv decât informat. Într-o țară în care aproape nimeni nu te învață, în școală, ce înseamnă dobânda, bugetul sau diferența dintre nevoie și impuls, poate că rezultatul nu ar trebui să surprindă. De aceea, spune Cosmina, KRUK a investit constant în programe de educație financiară, inclusiv pentru copii, dezvoltate împreună cu ONG-uri. Ideea din spatele lor este simplă: relația sănătoasă cu banii se învață înainte de primul salariu și cu mult înainte de primul credit.  „Suntem unicul jucător din piață care a făcut inclusiv campanii pe TV tocmai în ideea în care oamenii să fie conștienți că există aceste companii care se ocupă de acest management al datoriei, că nu e nimic de ascuns, că este foarte ușor să–ți rezolvi aceste probleme atâta timp cât ești deschis.” Pentru că, dincolo de cifre și proceduri, datoria este, în România, și o poveste despre identitate, spune ea. 

Poate cel mai important mesaj al Cosminei Marinescu este că problemele financiare nu dispar dacă închizi telefonul, dacă eviți plicurile sau dacă alegi să taci. Soluțiile încep cu disponibilitatea de a purta o conversație sinceră și de a cere ajutor înainte ca lucrurile să se complice.