Deficitul bugetului consolidat a fost de 0,45% din PIB în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu 0,25% din PIB în prima lună a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, publicate marţi.
„Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2024 s-a încheiat cu un deficit de 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB, faţă de deficitul de 4,02 miliarde lei, respectiv 0,25% din PIB aferent lunii ianuarie 2023”, se arată în documentul de la Finanţe.
Veniturile totale au însumat 47,39 miliarde lei în ianuarie 2024, în creştere cu 19,7% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din contribuţii de asigurări, TVA, accize şi fonduri europene.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 55,28 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 26,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 0,44 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 2,74% din PIB la 3,18% din PIB.
Pe partea de venituri, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 4,23 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 5,8% (an/an), determinată de contracţia încasărilor din impozitul pe dividende (-56,7%), pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor în ianuarie 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).
Pe de altă parte, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 24,5%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023 ), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (57,9%) şi aferente declaraţiei unice (36%).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 15,62 miliarde de lei, în creştere cu 25,7% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Potrivit Ministerului Finanţelor, evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,07 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).
Încasările nete din TVA au înregistrat 11,97 miliard de lei, în creştere cu 22,8% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată în luna similară a anului trecut, în ianuarie 2024 se remarcă o evoluţie accelerată a acestor venituri, pe fondul unei absorbţii mai însemnate a fondurilor europene în finalul anului trecut. De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat marginal (+1,3%) faţă de nivelul rambursat în aceeaşi lună a anului trecut (2,69 miliarde de lei în ianuarie 2024, comparativ cu 2,66 miliarde de lei în ianuarie 2023).
Veniturile din accize au însumat 4,30 miliarde de lei, consemnând o creştere de 48,1% (an/an), susţinută de încasările din accizele pentru produsele din tutun, care au înregistrat un avans semnificativ, de 91,4%, în condiţiile creşterii accizei de la 1 ianuarie 2024. În acelaşi timp,
încasările din accizele pentru produsele energetice au consemnat o dinamică negativă, de 3,5%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, explică sursa citată.
Veniturile nefiscale au însumat 4,09 miliarde de lei, înregistrând o contracţie de 18,1% (an/an), determinată în principal de evoluţia încasărilor din redevenţe. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 4,15 miliarde de lei, în creştere cu 159,9% (an/an).
Pe partea de cheltuieli, cele de personal au însumat 11,82 miliarde de lei, în creştere cu 20,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 0,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 7,10 miliarde de lei, în creştere cu 20,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 39,5% comparativ cu anul precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 1,65 miliarde de lei, cu 1,44 miliarde de lei mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 19,77 miliarde de lei, în creştere cu 3,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe luna ianuarie 2024, în sumă de 186,85 milioane de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 1,36 miliarde de lei. În principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (550,05 milioane de lei), care reprezintă 40,56% din total subvenţii.
Alte cheltuieli au fost de 900 milioane de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,5 miliarde de lei, cu 161,5% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 7,37 miliarde de lei, de aproape 4 ori mai mult decât în ianuarie 2023, când au fost în valoare de 1,94 miliarde de lei.
Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.
