Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an

Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condiţiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creştere cu 10,4%, şi ale efectuării unor cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 2,32% din PIB, respectiv 36,91 miliarde lei, cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 55,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 4,16 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, informează, miercuri Ministerul Finanţelor.

Conform sursei citate, veniturile totale au însumat 197,54 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului curent, în creştere cu 10,4% faţă de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţiilor de asigurări şi fondurilor europene, în timp ce încasările din accize şi TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut).

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 17,63 miliarde de lei, consemnând o creştere de 23,8% (an/an), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (105,2%) şi impozitul pe veniturile din pensii (38,6%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 13,2%.

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,4%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,8%). Dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum şi de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 64,79 miliarde de lei, în creştere cu 12,5% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, precum şi ca urmare a măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,32 miliarde de lei, consemnând o creştere de 3,9% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (10,2%). Încasările nete din TVA au înregistrat 40,57 miliarde de lei, în creştere cu 6,3% (an/an). Evoluţia mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 22,9%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (11,9 miliarde de lei în ianuarie-mai 2023, comparativ cu 9,7 miliarde de lei în ianuarie – mai 2022), precizează instituţia.

Veniturile din accize au însumat 15,22 miliarde de lei, consemnând o creştere de 8,6% (an/an), pe fondul avansului accizelor pentru produsele din tutun (22,0%). În acelaşi timp, evoluţia negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice a continuat să se amelioreze (-3,2%), în condiţiile revenirii în teritoriul pozitiv a dinamicii a acestora în lunile aprilie-mai (an/an). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 14,99 miliarde de lei, consemnând o scădere de 3,6% (an/an). Evoluţia acestora a fost influenţată de reducerea vărsămintelor din veniturile nete ale BNR, respectiv a încasărilor din redevenţe petroliere – pe fondul descreşterii preţurilor energiei (care de altfel au impactat negativ şi veniturile suplimentare din energie – cuprinse la categoria alte impozite pe bunuri şi servicii). Pe de altă parte, această categorie de încasări a fost influenţată uşor pozitiv de sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 17,29 miliarde de lei, în creştere cu 37,3% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 234,45 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 17,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele cinci luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 14,2% din PIB la 14,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creştere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 30,23 miliarde de lei, în creştere cu 15,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 17,5% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 miliarde de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele 5 luni a necesarului brut de finanţare pentru
anul 2023. Astfel, după primele 5 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 miliarde de lei, în creştere cu 11,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă), de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei indemnizaţii compensatorii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele cinci luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,65 miliarde de lei, precum şi de
majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,08 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 miliarde de lei) care reprezintă 31,04% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 4,07 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 20,11 miliarde de lei, cu 48,9% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 miliarde de lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,45 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 59,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.