Comerțul internațional cu mărfuri reprezintă o componentă importantă a economiei și a procesului de convergență și integrare economică, putând fi unul dintre motoarele dezvoltării economice. Exportul net este una dintre componentele principale care contribuie la formarea PIB în abordarea bazată pe cerere, iar o creștere economică sustenabilă pe termen lung este greu de imaginat fără un aport net pozitiv al acestui factor, alături de cel al consumului și al investițiilor.
Pentru România, datele Eurostat arată că în fiecare dintre ultimii 27 de ani exporturile nete au avut o valoare negativă, așadar creșterea economică a fost susținută de cererea internă, cel mai adesea pe seama consumului. În Europa, într-o situație similară se mai află doar Grecia și alte câteva economii de dimensiune mult mai redusă decât a României, de exemplu Albania sau Liechtenstein. Țările cu care ne comparăm cel mai adesea, deși au înregistrat ani în care importurile de bunuri și servicii au fost mai mari decât exporturile, au avut în general perioade lungi de contribuție pozitivă a exportului net la creșterea PIB. De exemplu Bulgaria a înregistrat în 2022 al optulea an consecutiv de balanță pozitivă a comerțului internațional cu bunuri și servicii. Cehia a consemnat un deficit în 2022, dar care vine după 18 ani consecutivi de excedent. În Polonia, anul 2022 a fost al zecelea consecutiv în care exporturile au fost mai mari decât importurile (date anuale publicate de Eurostat, exprimate in milioane euro, prețuri curente). Prin contrast, conform aceleiași surse, România înregistra anul trecut cel mai ridicat deficit din întreaga perioada 1995-2022, peste maximul anterior consemnat în 2008 (anul în care s-a resimțit impactul crizei financiare globale), în creștere cu circa 43 la sută față de 2021 și fiind aproape dublu în raport cu anul 2019.
Dezechilibrul principal al României în comerțul internațional provine din schimburile cu bunuri, pentru că pe partea de servicii balanța noastră externă a fost excedentară în permanență pe parcursul ultimilor 24 de ani, soldul acestei categorii consemnând anul trecut un nou maxim istoric și o creștere de peste 34 la sută în raport cu 2021.
O privire mai atentă a statisticilor aferente balanței externe pe partea comerțului cu bunuri evidențiază natura cronică a acestui dezechilibru, prin simplul fapt că în perioada ianuarie 2007 – februarie 2023 nu a existat nici măcar o singură lună în care exporturile să depășească importurile de bunuri.
Totuși, pe parcursul primului trimestru al anului curent, deficitul balanței bunurilor s-a redus cu aproximativ 150 de milioane de euro față de același trimestru al anului 2022. Exportul de bunuri a crescut în trimestrul I 2023 la 22.223 milioane euro (FOB), cu 8,2 la sută comparativ cu perioada ianuarie – martie 2022, în vreme ce importurile au sporit ceva mai lent (doar 5,6 la sută) situându-se la 28.789 milioane euro (FOB). Pe grupe de mărfuri, efectul favorabil a provenit în exclusivitate din ameliorarea deficitului comerțului cu produse minerale și cu produse chimice și plastice, în vreme ce pentru grupa produselor agroalimentare (ca și pentru celelalte cinci grupe de mărfuri generale) s-a observat o deteriorare în raport cu primele luni ale anului anterior.
De asemenea, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 578 milioane euro. Ca efect conjugat al celor două dinamici favorabile menționate, deficitul comerțului internațional cu bunuri și servicii s-a diminuat cu circa 728 de milioane de euro, determinând o ameliorare inclusiv a deficitului contului curent, în pofida dinamicii nefavorabile consemnate de soldul veniturilor primare (care s-a adâncit în teritoriu negativ) și de soldul veniturilor secundare (al cărui nivel pozitiv s-a redus).
